Academia Română a reclamat Poșta Română la Guvern și Parlament, acuzând compania de stat că a majorat exorbitant tarifele pentru servicii internaționale, din luna martie, ridicându-le cu până la de 9 ori față de costul anterior pentru trimiterea de publicații, și arătându-i cu degetul pe directorii operatorului poștal că vor să obțină avantaje financiare presați fiind de deficite bugetare. Într-un atac dur, academicienii îi atenționează totodată pe directorii Poștei că instituții din România se gândesc să expedieze publicațiile de la oficiile poștale din Republica Moldova sau Ungaria, pentru a scăpa de această "obstrucție".
Reclamația a fost transmisă inclusiv către Președinție și ministerele Educației, Culturii, Comunicațiilor și Afacerilor Externe.
"Măsurile adoptate de Ministerul Comunicațiilor și puse în practică de Poșta Română, începând cu 1 martie 2016, provoacă o mare surprindere și îngrijorare datorită repercusiunilor cu totul nocive pe care le implică aplicarea lor pentru cultura și știința românească, de natură să le afecteze peren evoluția și vizibilitatea externă. Deciziile la care ne referim privesc scumpirea exorbitantă a tarifelor serviciilor poștale internaționale. Spre exemplu, potrivit reglementărilor recente, trimiterea unui colet cu imprimate (cărți, periodice, ziare etc.) în greutate de 500-1000 grame se taxează cu 60 lei (în loc de 9,2 lei, cât era anterior), adică de 6,5 ori mult ca înainte, iar un colet de 1-2 kilograme, cu 118 lei (în loc de 13 lei), deci cu peste 9 ori mai mult decât înainte de 1 martie a.c.!!", scriu academicienii în document.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ei acuză că majorarea ignoră Legea 334/2002, care stabilește că tarifele de expediere a tuturor documentelor de bibliotecă destinate schimbului și împrumutului intern și internațional beneficiază de o reducere de 50% și arată că vechile tarife se aflau aproximativ la același standard precum cele utilizate în celelalte state europene, dar că, la cuantumul fixat în prezent, tariful adoptat în România este pe departe cel mai ridicat din Uniunea Europeană, depășindu-l cu circa două ori și jumătate pe cel din Germania – pentru imprimate între 500 și 1.000 grame – unde taxele de expediere se află la polul cel mai de sus.
Academicienii acuză practici staliniste
"La nivelul disponibilităților financiare ale instituțiilor academice, universitare, muzeale etc. și ale bibliotecilor publice din țară, schimburile de publicații cu lumea savantă de pe alte meridiane devin practic neoperante, ca urmare a adoptării recentelor tarife poștale aberante. În condițiile reticențelor ce se manifestă frecvent față de o țară cu multiple disfuncționalități interne și în situația în care o infimă parte a publicațiilor noastre beneficiază de o distribuție on-line, măsurile menționate restricționează posibilitățile de difuzare a realizărilor culturale și științifice românești dincolo de hotare. Nerevocarea urgentă a deciziilor în discuție va induce reiterarea realităților din epoca stalinistă, când, prin alte mijloace, s-au obturat decenii în șir raporturile culturale cu Occidentul. Atunci, însă, măcar erau accesibile publicațiile din statele din estul Continentului, ceea ce nu va fi cazul în prezent", acuză academicienii.
CITEȘTE ȘI Un sfert din România a emigrat, chiar și în Congo, Guyana, Vietnam, BotswanaEi atacă direct conducerea Poștei Române, acuzând că, presați neîndoielnic de deficite bugetare, "diriguitorii Poștei Române își fac iluzii deșarte" că vor dobândi avantaje financiare din tarifele exagerate ale publicațiilor expediate în străinătate, deoarece instituțiile academice și universitare sunt lipsite de resursele, și atenționează că este previzibilă apariția unor firme concurente care să preia atribuțiile Poștei Române la prețuri decente.
"Suntem în măsură să atenționăm conducerea Poștei Române că, în acest moment, sunt instituții din România care se preocupă de găsirea unor soluții pentru ieșirea din impasul obstrucționării schimburilor de publicații, expediindu-le eventual de la oficiile poștale din Republica Moldova sau Ungaria, ceea ce nu ar fi în beneficiul statului român", își încheie academicienii atacul, cerând revocarea rapidă, prin ordonanță de urgență, a majorării tarifelor sau exceptarea institutelor Academiei Române, universităților și muzeelor de a se conforma noilor costuri.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul vrea să schimbe legea pentru a trece mai ușor peste proprietari și a consolida blocurileUPDATE Conducerea Poștei Române a reacționat la aceste acuzații, prezentate de Profit.ro, precizând că are acordul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru toate modificările tarifare și că nu a operat, în ultimii 12 ani, niciun fel de actualizare pe segmentul trimiterilor internaționale invocate de Academia Română, dar că politicile comerciale ale operatorilor internaționali au obligat Poșta să-și alinieze aceste tarife.
Compania arată că orice gratuitate cerută Poștei Române, precum și o modalitate de compensare financiară a acesteia, trebuie stabilite prin hotărâre de guvern.
"Poșta Română are toată deschiderea pentru a discuta o relație de natură comercială cu Academia Română, așa cum o manifestă față de orice alt partener comercial. Invităm Academia Română să manifeste echilibru în abordările publice prin care implică numele companiei și o documentare corectă cu privire la tarifele incriminate. Reamintim că Poșta Română, deși are ca acționar majoritar statul român, are aceleași obligații ca orice altă companie care operează într-o piață liberă: maximizarea profitului pe fundamente legale și concurențiale, securizarea locurilor de muncă ale angajaților și prestarea unor servicii de calitate. Poșta Română este perfect conștientă de obligațiile și de rolul său social, care trebuie să se încadreze însă în perimetrul eficienței economice", afirmă directorul general al Poștei Române, Alexandru Petrescu.
Poșta este cel mai mare operator local de profil și are o rețea teritorială de peste 5.600 de unități. Compania este deținută de Ministerul Comunicațiilor - 75% și Fondul Proprietatea - 25%.
Conform unui raport prezentat recent de către Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM), românii au cheltuit anul trecut, în medie, 87 de lei pentru servicii poștale, în timp ce firmele au alocat 3.400 de lei pe an pentru aceleași tip de servicii.
Potrivit studiilor de piață, atunci când aleg furnizorul de servicii poștale, utilizatorii persoane fizice din România se ghidează după tarifele practicate de furnizori, viteza de livrare, siguranța trimiterilor și respectarea timpilor de livrare, în timp ce persoanele juridice acordă mai multă atenție gradului de acoperire teritorială, siguranței trimiterilor și termenelor de livrare.