Guvernul introduce anul viitor "taxa pe lăcomie", aplicată băncilor, la valoarea activelor, și calculată în funcție de nivelul ROBOR. Taxa va fi stabilită pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și la 6 luni, când indicatorul depășește valoarea de 1,5%. Până la acest prag de referință, taxa este zero. „Nu ne sfiim să numim această taxă o taxă pe lăcomie”, spune ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care susține că taxa este menită să protejeze firmele și persoanele fizice din România, deși arată, în același timp, că se așteaptă ca statul să încaseze peste 3 miliarde de lei de la bănci.
Taxa va fi una progresivă și aplicată în situațiile în care ratele ROBOR 3M și ROBOR 6M depășesc o anumită valoare procentuală.
Astfel, taxa va fi stabilită pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și la 6 luni când este depășită valoarea de 1,5%. Până la acest prag de referință, taxa este zero.
La nivelul actual al ROBOR, taxa ar fi de 0,9% din activele financiare ale băncilor. La finele lunii septembrie, băncile aveau active nete de 445,2 miliarde de lei. Aplicarea acelei cote la nivelul activelor reprezintă 4 miliarde de lei, ceva mai mult decât a arătat Teodorovici în prezentare că se așteaptă să încaseze de la bănci, adică 3,6 miliarde de lei.
Taxa va fi diferențiată astfel:
0,2%, dacă media trimestrială ROBOR este cuprinsă între 1,5 și 2 puncte procentuale, inclusiv.
0,4%, dacă media trimestrială ROBOR este între 2 – 2,5 puncte procentuale, inclusiv;
0,6%, dacă media trimestrială ROBOR este între 2,5 - 3 puncte procentuale, inclusiv;
0,9%, dacă media trimestrială ROBOR este între 3 – 3,5 puncte procentuale, inclusiv.
Dacă media trimestrială ROBOR depășește cu peste 2 puncte procentuale pragul de referință, taxa de 0,9% este majorată progresiv, cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire de 0,5 puncte procentual.
Media trimestrială ROBOR reprezintă media realizărilor din ultimul trimestru, anterior trimestrului pentru care este calculată această taxă.
“Impactul acestei măsuri poate fi undeva la 3 miliarde de lei sau 0, dacă băncile nu depășesc acest plafon (de 1,5%)”, spune Teodorovici.
Rata ROBOR reprezintă media dobânzilor din piața interbancară – adică rata la care băncile se împrumută între ele. Nivelul ROBOR este influențat de rata inflației, rata dobânzii cheie, stabilită de BNR, și de fluctuația nivelului lichidității, mai ales în privința ratelor pe termen scurt.
Guvernul mizează că va obține suplimentar 3,6 miliarde lei, anul viitor, din această sursă.
În prezent, Robor la 3 luni se situează la 3,04%, în timp ce Robor la 6 luni se află la nivelul de 3,34%. Media din ultimele 3 luni ale valorilor ROBOR 3 și 6 luni este de 3,18%, respectiv 3,42%.
Dobânzile interbancare au crescut în ultimii ani, în contextul revenirii inflației, după ce în 2016 au atins minime istorice. Astfel, Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie și în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. BNR a crescut dobânda cheie de la 1,75% la 2,5% în acest an, iar nivelul ratelor interbancare a crescut în consecință.
Introducerea acestei taxe pe sistemul bancar survine după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, într-un discurs duminică la Consiliul Național al PSD, a atacat băncile și companiile străine prezente în România, afirmând că acestea nu plătesc suficient impozit pe profit în țară.
„E nevoie de un Guvern, de o coaliție, care să le spună atât băncilor, cât și multinaționalelor din România, că și această țară are dreptul să ceară ca din profiturile uriașe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici, nu în paradisuri fiscale sau în țările de origine, că banii îi fac aici, în România, cu români", a spus Dragnea.
Președintele PSD a indicat posibilitatea taxării veniturilor companiilor cu afaceri semnificative, dar care obțin profituri reduse în România.
Despre evoluția dobânzilor la credite și depozite puteți citi aici
Profitabilitatea sistemului bancar a continuat să crească în acest an și a ajuns la un nou nivel record pentru prima jumătate a anului de 3,6 miliarde de lei, în creștere cu o treime față de rezultatul obținut în semestrul I din 2017. Băncile și-au majorat veniturile din dobânzi, pe fondul creșterii marjei nete, și și-au redus cheltuielile cu riscul, în condițiile în care și afacerile au crescut.
