Noua grilă de salarizare intră în vigoare la 1 decembrie 2026.
Cuantumul valorii de referință pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027 este de 4100 lei.
Începând cu anul 2028, procentul de majorare a valorii de referință va fi determinat de obiectivul de reducere a masei de cheltuieli salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiect pentru proiectele finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile, beneficiază de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Acest spor se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect și cu progresul tehnic/financiar raportat.
Președinții și vicepreședinții consiliilor județene și primarii și viceprimarii unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile pot beneficia de un spor cu o valoare de maximum 40% din indemnizația lunară în limita bugetului aprobat cu această destinație.
Personalul prevăzut la art.1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, beneficiază de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție și indemnizația de încadrare.
Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
(Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plătește în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin.(1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plătește în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.
Ordonatorii de credite pot stabili, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, premii de performanță pentru personalul care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate.
Prin excepție, pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe Anexa I, premiul de performanță poate fi stabilit la doi ani.
Premiile de performanță se plătesc lunar pentru o perioadă de timp egală cu cea pentru care a fost evaluată performanța și pentru care a fost determinat acest drept salarial.
Proiectul privind noua Lege a salarizării poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, anunță ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, confirmând informațiile anunțate anterior de Profit.ro.
Cheltuielile salariale pentru angajații din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională vor primi o alocare suplimentară de aproximativ 2,6 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în forma inițială a proiectului legii salarizării, a anunțat anterior Profit.ro.
Odată cu implementarea noii legi a salarizării, cheltuielile totale cu angajații din sectorul public pot crește cu numai 12,1 miliarde lei față de nivelul actual.
Proiectul legii salarizării, jalon în PNRR, a fost deja pregătit la nivelul Guvernului. Executivul a discutat pentru acest proiect cu Comisia Europeană, pentru a se asigura că întrunește cerințele jalonului din PNRR, dar a ignorat sindicatele angajaților de la stat și partidele politice de al căror vot depinde în Parlament adoptarea legii. Noua lege se va aplica pentru toate categoriile de personal bugetar, cu excepițiile BNR, ASF, ANRE și ANCOM.
Profit.ro a prezentat în exclusivitate proiectul noii legi a salarizării, respectiv date privind sporul de condiții vătămătoare și premiul de performanță de maximum 30% din salariu, precum și noile salarii propuse în justiție, învățământ, sănătate, administrație publică, precum și pentru guvernanți și conducerea țării.
Reprezentanții PNL, principalul partid care susține guvernul interimar, s-au întâlnit acum cu reprezentanții sindicatelor angajaților din sectorul public.
Discuțiile au vizat impactul bugetar al noii legi, stadiul negocierilor cu Comisia Europeană și necesitatea ca forma finală a proiectului să fie prezentată partenerilor sociali înainte de transmiterea acestuia în Parlament.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul întâlnirii, aplicarea integrală a unei noi legi a salarizării (în prima variantă) ar fi necesitat un impact bugetar estimat la aproximativ 27 de miliarde de lei. În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, suma maximă care ar putea fi acceptată, raportat la situația economică a României, ar fi de aproximativ 12,1 miliarde de lei, față de aproximativ 8 miliarde de lei în proiectul prezentat anterior.
Totodată, potrivit informațiilor Profit.ro, reprezentanții PNL au transmis sindicatelor că pentru familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională ar urma să fie alocată o sumă suplimentară de aproximativ 2,6 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în forma inițială a proiectului.
Sindicatele au cerut PNL să nu susțină proiectul.
Dacă nu va fi adoptată legea salarizării în sistemul public în linie cu angajamentele din PNRR, România va pierde 770 milioane de euro pentru acest jalon.
PNL i-a informat pe liderii sindicatelor că parlamentarii liberali vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană. Ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare aferente și a reiterat angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan a adăugat că anul acesta salariile din sistemul bugetar trebuie indexate cu inflația.
”Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România. Ca atare, deci, va fi o indexare de la finalul acestui an”, a spus Ilie Bolojan. El a explicat însă că indexarea ar putea fi cuprinsă în legea salarizării, în condițiile unei rate de inflație dată de premier la ”peste 7%”, ceea ce ar presupune că majorarea în anevopa bugetară ar crește cu 12 miliarede lei, peste cele 166 miliarde lei.
România va depune la 7 august cererea de plată numărul 5 pentru PNRR, iar ultima cerere de plată, numărul 6, va fi depusă la sfârșitul lunii septembrie. Pentru cele două cereri, România ar avea de încasat efectiv 6,36 miliarde euro. Pentru peste 4 miliarde euro, având în vedere că Guvernul este fără puteri depline, Parlamentul trebuie să adopte 8 proiecte de lege, inclusiv privind salarizarea în sectorul bugetar. Pentru această din urmă, chiar după finalizarea PNRR, Guvernul discută cu Comisia Europeană posibilitatea emiterii unor acte normative subsecvente legii salarizării, până la finalul anului 2026.
