Din totalul incidentelor raportate de DNSC în prima jumătate a anului, 42% au fost fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing și 13% au fost fraude prin SMS (smishing).
La nivel național, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române (care au în competență investigarea infracțiunilor informatice și împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale.
La finalul lunii iunie, la nivel național, rămăseseră în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare.
La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.
Peste 6 din 10 persoane cu vârsta de peste 50 de ani spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu**.
Potrivit studiului*, românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului național: 66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată într-un studiu la care au participat Poliția Română, DNSC și ING Bank.
Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%).
Majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape șapte din zece respondenți (69%) spun că au apelat la Poliție sau alte autorități, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În același timp, peste o treime (36%) au verificat informațiile înainte de a reacționa și unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul.
Doar 11% dintre respondenți recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.
Cum ne protejăm de fraudele din mediul online
Fiți suspicioși dacă primiți mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executați o acțiune în grabă: „rezervarea dumneavoastră va fi anulatată în 24 de ore”, „contul dumneavoastră va fi suspendat”.
Nu accesați niciodată linkuri sau atașamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neașteptat sau dacă suspectați că este ceva în neregulă. Contactați echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a vă asigura de autenticitatea mesajului.
Nu instalați aplicații la solicitarea unor presupuși agenți de investitii, prin care să le oferiți control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atenție: ulterior, aceștia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale și vor putea efectua orice operațiune doresc!
Dacă aveți nevoie de ajutor în efectuarea unei operațiuni, contactați banca.
Asigurați-vă că nu vă aflați pe un site clonă, care arată similar cu cel oficial, dar care folosește un nume de domeniu diferit sau scris greșit (o literă lipsă sau în plus poate fi un indiciu).
Nu vă autentificați niciodată în aplicația de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail și nu accesați linkuri promovate. Folosiți doar aplicația instalată pe mobil sau tastați adresa URL a aplicației într-o nouă pagină web.
Fiți atenți la ofertele întâlnite pe internet care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Dacă acestea conțin expresii precum „investiții cu profit garantat” sau „câștiguri de nerefuzat”, cel mai probabil vin de la fraudatori.
Nu finalizați niciodată o operațiune până nu vă asigurați că este ceea ce vă doriți. Citiți cu atenție SMS-urile primite de la bancă și asigurați-vă că validați operațiunea dorită.
În primăvară, ING Bank relua un avertisment către clienții din România, semnalând că fraudatorii se dau astăzi drept brokeri, angajați la ING sau la alte bănci ori chiar la Poliție.
Uneori se dau și drept chiar agenți ANAF, aceasta fiind frauda prin impersonare.
VEZI AICI ȘI Femeie de afaceri, înșelată cu numele ANAF
Recent, banca avertiza că o metodă de fraudare vehiculată acum se referă la cupoane de privatizare. VEZI MAI JOS ȘI VIDEO
În vară, ING transmitea un nou avertisment clienților din România legat de fraudele online.
"Fraudatorii caută zilnic noi metode de a te lăsa fără bani. Tu trebuie să fii cu ochii în patru și să le dai planurile peste cap.
Spre exemplu, în ultima vreme, un nou truc de-al acestora circulă pe rețelele sociale: Voteaz-o pe Adelina!", arată banca, alături de clipul video de mai jos.
