Cel puțin 5,1 milioane de persoane din țări terțe au imigrat în Uniunea Europeană în 2022, în timp ce 1,5 milioane de persoane au imigrat din statele membre UE în afara Europei, conform datelor publicate de Eurostat și citate de Kathimerini.
Afluxul de imigranți în UE din state non-membre s-a dublat față de 2021. În schimb, numărul cetățenilor europeni care au imigrat în țări terțe a rămas stabil, cifrându-se tot la circa un milion de persoane la fel ca în 2021, citează Rador Radio România.
Din totalul de 448,8 milioane de cetățeni care trăiesc în UE, 27,3 milioane (6,1%) erau migranți din țări terțe la 1 ianuarie 2023, transmite Eurostat. Mai exact, la 1 ianuarie 2023, 27,3 milioane de cetățeni ai unor țări terțe locuiau într-un stat membru UE, ceea ce reprezintă 6,1% din populația blocului comunitar, o creștere cu 3,5 milioane față de anul precedent. În plus, 13,9 milioane de persoane care locuiau într-unul dintre statele membre UE la 1 ianuarie 2023 erau cetățeni ai unui alt stat membru UE.
În cifre absolute, cel mai mare număr de străini care locuiau în UE la 1 ianuarie 2023 se înregistra în Germania (12,3 milioane), Spania (6,1 milioane), Franța (5,6 milioane) și Italia (5,1 milioane).
Străinii din aceste patru state membre reprezintă cumulat 70,6% din numărul total de străini care trăiesc în UE. Totodată aceste patru state membre reprezintă 57,9% din populația UE.
În termeni relativi, statul membru UE cu cel mai mare procent de rezidenți de altă cetățenie la 1 ianuarie 2023 era Luxemburg, unde rezidenții de altă cetățenie reprezentau 47,4% din populația totală.
Procente mari de cetățeni străini (peste 10% din populație) au fost înregistrate și în Malta (25,3%), Cipru (19,9%), Austria (18,8%), Estonia (17,3%), Germania (14,6%), Irlanda (14,4%), Letonia (13,9%), Belgia (13,5%), Spania (12,7%) și Danemarca (10,5%).
În schimb, rezidenții de altă cetățenie reprezentau mai puțin de 3% din populație în România (1,1%), Slovacia (1,1%), Polonia (1,2%), Bulgaria (1,3%), Croația (1,8%) și Ungaria (2,4%).
Datele defalcate pe statele membre / România cu 202.300 migranți
Germania a raportat cel mai mare număr total de imigranți (2,1 milioane) în 2022, urmată de Spania (1,3 milioane), Franța (0,4 milioane) și Italia (0,4 milioane). De asemenea, Germania a raportat cel mai mare număr de migranți intrați în 2022 (533.500), urmată de Spania (531.900), Franța (249.400), Polonia (228.000) și România (202.300).
În 2022, toate cele 27 de state membre ale UE au raportat rate mai mari de migranți care au intrat pe teritoriul lor decât cetățenii lor care au emigrat în țări terțe.
În 2021 în 4 state membre ale UE (Croația, Grecia, Letonia și România) au fost mai mulți imigranți decât migranți naționali (adică migranți cu cetățenia statului membru UE în care imigrau).
În plus, comparativ cu 2021, toate statele membre, cu excepția Slovaciei, au înregistrat o creștere a numărului total de imigranți în 2022: cele mai mari creșteri în termeni relativi între 2021 și 2022 au fost observate în Republica Cehă (401%), Letonia (205%), Estonia (153%), Germania (137%) și Portugalia (132%).
Raportat la mărimea populației rezidente
În raport cu mărimea populației permanente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrare în 2022 (aproape 66 de imigranți la 1.000 de persoane), urmată de Luxemburg (48 de imigranți la 1.000 de persoane), Estonia (37 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (34 de imigranți la 1.000 de persoane), Republica Cehă (33 de imigranți la 1.000 de persoane), Lituania (31 de imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (30 de imigranți la 1.000 de persoane).
În 2021, cele mai mari rate de imigrație au fost înregistrate în Luxemburg (40 de imigranți la 1.000 de persoane), Malta (35 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (27 de imigranți la 1.000 de persoane), Spania (19 imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (16 imigranți la 1.000 de persoane).
În 2022, ponderea relativă a migranților naționali (migranți cu naționalitatea statului membru UE în care au imigrat) în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în Slovacia (67,4% din totalul imigranților) și România (64,9%).
Acestea au fost singurele state membre ale UE unde imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total al imigranților. În schimb, în Republica Cehă, migrația cetățenilor săi a reprezentat 0,9% din totalul migrației în 2022.
În 2021, în cinci state membre UE, România, Portugalia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total de imigranți, în timp ce Cehia a fost din nou țara cu cel mai mic procent (4,2%).
Cota imigranților cu cetățenia statului respectiv în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în România (43,8%, față de toți imigranții), urmată de Bulgaria (36,7%) și Grecia (31,2%).
În schimb, Republica Cehă (1,3% din toți imigranții), Luxemburg (4,0%) și Austria (4,0%) au raportat cele mai mici procente de imigranți născuți în țara respectivă.
În 2021, România (52,4%), Bulgaria (48,1%) și Grecia (47,8%) au raportat din nou cea mai mare proporție de imigranți născuți în țară, în timp ce Luxemburg (5,0%), Austria (6,4%) și Republica Cehă (7,4%) %) au raportat cele mai scăzute rate de imigranți născuți în țară.
27,3 milioane de resortisanți ai țărilor terțe au intrat în total în UE în 2023
Cehia a înregistrat cel mai mare procent de imigranți veniți din țări din afara E.E. (95,2% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Lituania (91,3%) și Letonia (89,5%).
Pe de altă parte, Luxemburg a raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru UE (75,0% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Slovacia (65,6%).
În 2021, Lituania a înregistrat cea mai mare pondere de imigranți veniți din țări din afara UE (81,4% din numărul total de imigranți în 2021), urmate de Slovenia (78,8%), Italia (78,0%) și Cehia (78,0%), în timp ce Luxemburg (91,0%), Slovacia (67,9%) și Austria ( 56,0%) au raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru E.E.
Imigranți ucraineni
Doar Cehia, Estonia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Țările de Jos, Austria, România și Slovenia au furnizat date statistice privind imigrația după țara de reședință anterioară și au inclus în statisticile legate de migrație refugiați din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Printre altele, 60% din creșterea imigrației din țări din afara UE se explică prin migrația din Ucraina.
Însă este important de subliniat că aceste țări pot să nu fie reprezentative pentru UE în ansamblu, iar schimbarea generală legată de imigrație să se explice și prin alți factori ce au legătură cu țările de origine și de destinație ale migranților, potrivit Kathimerini.
