Ea precizează că acțiunea este sancționată de Codul Penal și anunță că va depune plângere.
”Lideri și membri marcanți ai Parlamentului m-au informat că, de mai multe zile, o persoană care se recomandă a fi Iulia Moțoc, judecător al Curții Penale Internaționale, dă telefoane si mesaje repetate cu diverse solicitări de cadouri pentru sărbătorile pascale. Voi depune o sesizare la poliție cu privire la această infracțiune”, a anunțat Iulia Moțoc.
Magistratul precizează că, în România, impersonarea unei persoane (prin utilizarea numelui sau a calității acesteia) în scopul de a obține un folos injust constituie infracțiunea de înșelăciune sau, după caz, fals privind identitatea, ambele fiind sancționate de Codul Penal, scrie News.ro.
”Mulțumesc celor care m-au informat despre comiterea acestor infracțiuni”, a mai scris Moțoc.
Autoritățile române au transmis numeroase avertismente cu privire la înmulțirea tentativelor de fraudă în perioada sărbătorilor și cer sesizarea oricărei acțiuni suspecte.
Recent, ANAF a atras atenția asupra unor apeluri telefonice frauduloase (phishing telefonic – vishing) efectuate de către persoane care fură identitatea unor inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Poliția Română, în colaborare cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard, a anunțat că lansează campania națională „Uniți împotriva escrocheriilor”.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
