Costul creșelor din Statele Unite, deja ridicat și în continuă creștere, îi obligă pe mulți părinți să lucreze mai puțin sau deloc, ceea ce adâncește inegalitățile, comentează AFP.
Taxele pentru serviciile de îngrijire copiilor nu au fost ocolite de inflație: date interne ale Bank of America relevă cheltuieli mai mari cu o treime pentru familii în ianuarie 2024 față de același interval din 2019, arată Agerpres.
Conform indicelui prețurilor de consum, din august 2023 până în aceeași lună de anul acesta costul creșelor a crescut cu 6,2%.
Această categorie de cheltuieli "concurează cu chiriile între costurile cele mai ridicate cu care se confruntă familiile", observă economista Elise Gould de la Institutul de Politici Economice (Economic Policy Institute, EPI).
Mai mult de jumătate din familiile americane (60%) își cheltuiesc cel puțin 20% din venituri pentru a plăti îngrijitori pentru copii, arată o anchetă din 2024 a site-ului care.com, specializat în domeniul respectiv, în timp ce ministerul sănătății consideră "abordabil" un nivel de doar 7%.
Prețurile sunt "nesustenabile" pentru familiile americane, consemna în ianuarie anul trecut un studiu al ministerului muncii.
Gould apreciază că "mulți părinți nu pot munci deoarece nu își permit financiar să asigure îngrijirea copiilor" de către altcineva.
Taylor Bowley, economistă la Bank of America, meșționează încă ceva: "responsabilitățile în privința îngrijirii copiilor le revin tradițional în mod disproporționat mamelor". Într-un interviu acordat AFP, ea vorbește despre "îngrijorările privind participarea femeilor la piața muncii pe viitor".
"Există un risc foarte real ca asta să blocheze progresele realizate de femei", avertizează Julia Pollak, economistă-șefă a site-ului de anunțuri de angajare ZipRecruiter.com.
Printre consecințe, Gould enumeră veniturile mai mici pentru mame și familiile lor, pensii mai mici și incapacitatea de a economisi, deci "venituri inferioare pe viață, imposibilitatea de a obține aceleași progrese la locul de muncă, aceleași șanse de promovare". Bowley adaugă la acestea și limitarea accesului familiilor cu veniturile cele mai mici.
Rata de participare la piața muncii a femeilor cu vârste între 25 și 54 de ani s-a prăbușit în timpul crizei COVID, dar între timp a revenit la nivelul din 2019, atingând chiar recorduri istorice, cum ar fi cel de 78,4% din august. Cifrele sunt însă în continuare mult mai mici decât în rândul bărbaților, activi ca angajați în proporție de 89,5%. Angajarea femeilor continuă să fie frânată de îngrijirea copiilor.
Ministerul muncii de la Washington aprecia într-un studiu publicat în mai că "lipsa unor infrastructuri (...) solide ar putea contina să le împiedice pe mame să își realizeze potențialul maxim pe piața muncii", cu atât mai mult cu cât "un factor care este posibil să fi contribuit la creșterea ratei de angajare a anumitor mame americane este frecvența în creștere a telemuncii".
Comparația între SUA și alte țări din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este defavorabilă celei mai mari economii din lume. "Statele Unite au mai puține femei pe piața muncii decât majoritatea țărilor din OCDE", fiind în același timp pe locul al doilea, după Noua Zeelandă, în privința costului creșelor, precizează Bank of America.
Pollak evidențiază că "participarea femeilor din SUA a crescut în paralel cu cea din Canada și alte țări comparabile, cum ar fi Franța, dar acestea au înregistrat o creștere constantă, în timp ce la noi (participarea) a stagnat și s-a stabilizat", iar "anumite studii sugerează că costul îngrijirii copiilor este un factor major".
