Profit.ro a relatat recent că România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru netranspunerea la timp a normelor privind acțiunile la purtător, fiind prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona. Țara a fost dată deja în judecată de către Comisia Europeană pe această temă, cât și pentru neimplementarea la timp a măsurilor de asigurare a calității aerului, iar acum riscă un nou proces, privind netranspunerea în legislația internă a legislației privind confiscarea extinsă. Și în acest caz, România poate fi condamnată la plata unei sancțiuni minime de aproape 2 milioane de euro, la care se adaugă penalități zilnice, indică un document oficial.
De ce este important: România trebuia să transpună în legislația națională, până la 4 octombrie 2016, Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea intrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
Mai este interesant: Încă din august 2016, Guvernul a elaborat un proiect de lege în acest sens, potrivit căruia condamnații pentru infracțiunile de serviciu - delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obținere ilegală de fonduri -, precum și pentru unele infracțiuni privind sănătatea publică, prevăzute de Codul Fiscal și de Legea pieței de capital, își pot pierde toată averea dobândită în ultimii 5 ani, de dinaintea deciziei instanței de concdamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obținut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puțin 4 ani.
Proiectul a fost adoptat de Guvern abia după un an, în august 2017, iar după ce a trecut prin adoptare tacită de Senat la finele anului 2017, a fost preluat de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. În această comisie, parlamentarii puterii au decis să transpună prevederile directivei în proiectele de lege pentru modificarea Codului penal și Codului de procedură penală, inclusiv a Legii pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Pe lângă prevederile din directivă, însă, parlamentarii puterii au hotărât să aducă o serie de modificări sistemului penal care nu au legătură cu directiva și care au iscat o serie de sesizări de neconstituționalitate din partea opoziției și președintelui României, ba chiar critici din partea Comisiei Europene, care a solicitat renunțarea la aceste modificări care sunt considerate ca o abatare de la angajamentele asumat de România în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
Modificarea Codului Penal a fost adoptată în iulie anul trecut, iar majoritatea PSD-ALDE, susținută de UDMR și la propunerea Ministerului Justiției, a modificat chiar prevederi existente în Codul penal în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional nu s-ar mai dispune confiscarea extinsă.
Ambele proiecte de modificare a Codurilor au fost sesizate de neconstituționalitate de către opoziție și președintele Iohannis.
Șeful statului a reclamat, printre altele, chiar modificările aduse regimului confiscării extinse și a obiectat la prevederea introdusă de parlamentari potrivit cărora prezumția dobândirii licite a averii poate fi răsturnată doar prin probe, respectiv prin probarea faptului că bunurile în cauză provin din comiterea de infracțiuni.
”Dacă aceasta ar fi abordarea, confiscarea extinsă ar fi lipsită de orice rațiune de a exista, căci dacă se ajunge la probarea fiecărui act infracțional din care provin anumite bunuri, se va ajunge și la condamnarea autorului pentru aceste acte, și deci la confiscarea specială a bunurilor astfel obținute, nemaigăsindu-și utilitatea măsura confiscării extinse. Prin urmare, o prezumție legală relativă poate fi răsturnată nu doar prin probe, ci și prin prezumții simple, fapt statuat și în doctrină”, arăta Iohannis în adresa transmisă Curții Constituționale a României (CCR).
CCR a declarat în parte neconstituționale proiectele aprobate de Parlament, iar acestea trebuie puse de parlamentari în acord cu deciziile Curții.
La finele lunii noiembrie, Comisia Europeană a transmis însă României un aviz motivat pentru întârzierea legislației, ultima etapă înainte de a intra în faza contencioasă, respectiv a da în judecată Guvernul de la București.
Autoritățile române au termen până la 9 ianuarie să transmită la Bruxelles că au rezolvat problema legislației prvind confiscarea extinsă.
Într-un document oficial, ministrul Afacerilor Europene, George Ciamba, a avertizat Parlamentul că orice amânare a intrării în vigoare a actelor normative menționate crește riscul sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de către Comisia Europeană, proces care ar putea fi intentat chiar în perioada președinției române a Consiliului UE.
Conform sursei citate, începând cu anul 2016, Comisia Europeană și-a înăsprit practica în ce privește gestionarea procedurilor de infringement pentru netranspunerea directivelor UE. Astfel, obiectivul Comisiei este ca de la momentul declanșării procedurii de infringement și până la intentarea procesului la CJUE să treacă cel mult 12 luni.
Astfel, dacă până la începutul acestei luni, adică peste câteva zile, nu comunică modul de implementare a directivei, România riscă să fie dată în judecată și nu mai poate evita plata unei sume forfetare de cel puțin 1,9 milioane euro, chiar dacă adoptă ulterior legislația în domeniu. În plus, pentru orice zi de întârziere va avea de plătit între 2.311,5 și 138.690 euro.
O problemă pentru respectarea termenului și evitarea unui nou proces la CJUE o constituie faptul că, până în prezent, CCR nu a publicat decât motivarea cu privire la modificarea Codului de procedură penală, Codul Penal neputând fi dezbătut din nou în Parlament decât după și motivarea pentru acesta va fi publicată în Monitorul Oficial.
Comisia specială pentru legile justiției, condusă de social-democratul Florin Iordache, a întocmit la finele anului trecut raportul pentru Codul de procedură penală, cu intenția declarată ca proiectul modificat conform deciziei CCR să fie adoptat până la finele lui 2018, fapt care nu s-a întâmplat.
Având în vedere că CCR încă nu a publicat motivarea la Codul Penal, există riscul ca Parlamentul să nu adopte curând noile prevederi, deoarece, în principiu, parlamentarii sunt în vacanță toată luna ianuarie.
În aceste condiții, un al doilea proces și o nouă condamnare la penalități ar putea marca, în prima parte a anului 2019, președinția română a UE.
Concluzie: O ordonanță de urgență a Guvernului ar putea fi însă o soluție, dar aceasta nu ar trebui să rezolve decât problema transpunerii Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea intrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat anul trecut României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
