În lumina datelor preliminare ale recensământului publicate vineri, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a declarat pentru Maszol că cifrele arată o imagine realistă a situației, notează publicația maghiară. El a spus că numărul maghiarilor din România depășește cu mult un milion și a explicat de ce. În același timp, el a subliniat că maghiarii din România sunt o comunitate puternică care își vede viitorul în Transilvania.
Hunor Kelemen, președintele partidului UDMR, a declarat pentru Maszol, pe baza datelor parțiale publicate vineri de Institutul de Statistică, că există un declin demografic general mare, care afectează în proporții aproximativ egale comunitățile românească maghiară și română, iar „din păcate, acest declin durează de 32 de ani”, arată G4Media.
Cu toate acestea, cifrele parțiale arată o „imagine realistă” a populației maghiare din România. „Suntem peste un milion de oameni și nu se pune problema unei scăderi de 250.000 de persoane, pentru că sunt aproape 2,5 milioane de cetățeni care nu și-au declarat naționalitatea, iar printre ei sunt cu siguranță tot atâția maghiari câți sunt cei care și-au declarat naționalitatea, deci în acest sens se aplică și aici legea numerelor mari. Cred că am depășit cu mult milionul”, a declarat Hunor Kelemen.
Președintele UDMR a declarat că nu există „niciun motiv de sărbătoare, dar nici de panică”.
El a subliniat că „această comunitate vrea să trăiască în Transilvania, își vede viitorul aici, este o comunitate puternică și este capabilă să supraviețuiască. Trebuie să li se ofere condițiile necesare pentru supraviețuire, inclusiv un cadru instituțional pentru păstrarea identității.”
„Nu cred că datele preliminare sugerează că ar trebui să fim pesimiști și nici nu cred că ar trebui să sărbătorim, ci ar trebui să fim realiști cu privire la situația noastră și să construim un viitor pentru cei peste un milion de oameni care trăiesc în Transilvania”, a reiterat Hunor Kelemen. El a subliniat că merită să ne uităm și la structura pe vârste a populației, pentru că este clar că întreaga populație românească îmbătrânește, iar acest lucru este evident valabil și pentru comunitatea maghiară din România.
„Atunci când am anunțat politica noastră în domeniul familiei, am ținut cont exact de acest lucru, pentru că datele statistice anuale arătau că era necesar să gândim și să implementăm o politică publică pe termen lung care să îmbunătățească indicatorii demografici: care să ajute familiile tinere să aibă copii și să ajute familiile tinere să se „descurce””, a declarat președintele RMDSZ
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat primele date provizorii pentru Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021.
Acestea arată că populația rezidentă a României era de 19.053.800 de persoane, la finalul lui 2021, din care: 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941.200 (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%).
Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6% de la 6,5% în 2011), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4% față de 3,3% în 2011).
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) și turci (20.900 persoane).
