O comună din zona rurală a Franței ar putea rămâne fără medici de familie, pentru că nu are de unde să aducă personal nou pentru a-i înlocui pe doctorii care trebui să iasă la pensie. Încearcă să găsească doritori în România sau Africa de Nord, dar până acum nu s-a anunțat nimeni. Acest caz este emblematic pentru o criză care se propagă în întreaga Europă, pe măsură ce populația îmbătrânește, iar profesia în domeniul medical pare să devină neatractivă și epuizantă, scrie Politico.eu.
Medicii din localitatea franceză Le Vigan sunt tot mai bătrâni. În încercarea de a atrage noi medici de familie pentru a-i înlocui pe cei trei care se vor pensiona în curând, aceștia au construit - de la zero - un centru medical interdisciplinar, modelul fiind prezentat ca o modalitate de a face medicina generală mai atractivă pentru medicii tineri. Problema este că nu funcționează. De cinci ani caută înlocuitori și nu s-a prezentat nicio persoană, astfel încât comuna pare condamnată să devină un alt așa-numit „deșert medical” al țării, scrie News.ro
Le Vigan, care are o populație de aproximativ 4.000 de locuitori și este situat într-o vale de la capătul sudic al Masivului Central, nu este singurul orășel francez care se luptă să atragă medici. Dar amploarea provocărilor cu care se confruntă este emblematică pentru o criză extinsă la nivel european în care medicii sunt prea departe, prea puțini sau prea bătrâni, scrie Politio.eu.
Aproape 7 milioane de persoane din Franța nu au un medic de familie care să le îndrume. Din punct de vedere geografic, 30% din populația țării locuiește într-o regiune cu acces deficitar la medicii de familie. Iar perspectivele sunt sumbre. În prezent, în Franța sunt mai mulți medici de familie care se pensionează decât cei noi care își deschid un cabinet. Numărul medicilor de familie a scăzut deja cu 5,6% între 2012 și 2021. Iar următorul deceniu va fi deosebit de dificil: Deși numărul de medici formați a crescut în ultimii ani, iar guvernul a eliminat recent plafoanele privind locurile la școlile de medicină, aceste cifre nu vor reconstrui forța de muncă suficient de repede.
DE CE A APĂRUT CRIZA DE MEDICI
Politica „numerus clausus” - număr închis în latină - a început în 1971. Aceasta stabilea numărul de studenți care urmau să treacă de primul an de studii medicale. Limitarea numărului de medici a fost văzută la acea vreme ca un câștig general. Pentru stat și pentru asigurările naționale de sănătate, acest lucru ar fi controlat cheltuielile din sănătate; pentru medici, ar fi însemnat mai puțină concurență și venituri mai mari. Dar impactul a fost dramatic.
În timp ce în 1972, existau aproape 8.600 de locuri, numărul a scăzut vertiginos 20 de ani mai târziu, până la un minim de 3.500 în 1993. În deceniile care au urmat, curba a urcat lent, până când plafonul a fost eliminat în 2020. Cu toate acestea, Franța avea mai puțini medici pe cap de locuitor în 2021 decât în 2012, scăzând la 318 de la 325 de medici la 100.000 de persoane.
Scăderea este cu atât mai dificilă cu cât se confruntă cu o realitate evidentă: Franța, ca și restul Europei, îmbătrânește, iar nevoile de asistență medicală cresc ca urmare.
Și nici medicii nu sunt imuni la trecerea timpului. Peste 44% dintre toți medicii din Franța au vârsta de 55 de ani sau mai mult. La nivelul întregului bloc european, peste o treime din toți medicii se află în această categorie de vârstă, potrivit datelor din 2020.
Penuria este de atât de gravă, încât președintele Emmanuel Macron a propus luna trecută un program pentru a-i încuraja pe medicii care se pensionează să rămână în activitate. Aproximativ 10 la sută dintre medicii din Franța lucrează fiind deja la pensie.
UN CONTINENT ÎN CRIZĂ: DEFICIT DE 2 MILIOANE DE ANGAJAȚI ÎN DOMENIUL MEDICAL
Deficitul de personal din domeniul sănătății nu se limitează la medici - și nu se limitează la Franța, scrie Politico.eu.
După mai bine de doi ani de la o pandemie care a decimat personalul medical, atât managerii din domeniul sănătății, cât și guvernele se străduiesc să adune cât de cât forța de muncă. Deficitul de lucrători din domeniul sănătății în Europa - aproximativ 2 milioane - se resimte acut pe întreg continentul.
În Grecia, personalul de prim-ajutor trage un semnal de alarmă cu privire la timpii mai lenți de răspuns la urgențe din cauza lipsei de angajați. Anglia duce lipsă de zeci de mii de asistente medicale, raportând un număr record de posturi vacante. În Finlanda, asistentele medicale se află în fruntea listei meseriilor care se caută cel mai mult. Maternitățile din Portugalia se luptă să rămână deschise, tot din cauza lipsei de medici.
Sarada Das, secretar general al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), o organizație care îi reprezintă pe medicii din întreaga Europă, spune că există percepția că medicina nu mai oferă o carieră atractivă, din mai multe motive, inclusiv violența la locul de muncă și epuizarea. Sunt factori care fac dificilă atât recrutarea, cât și păstrarea personalului.
Această realitate amenință deja longevitatea carierei celor mai tineri medici din Europa. Mulți medici începători fie au plecat, fie se gândesc să plece din domeniu din cauza epuizării și a problemelor de sănătate mintală.
PERSPECTIVE SUMBRE
Situația este critică, iar Asociația Europeană a Medicilor Juniori (EJD) avertizează asupra colapsului iminent al asistenței medicale.
Tragedia Europei este că această criză, care a fost anticipată, putea fi prevenită.
Europa se bazează de mult timp ca soluție de rezervă pe personal sanitar străin, venit din țări cu venituri mai mici. Cei din Le Vigan, de exemplu, au angajat chiar și o firmă internațională de recrutare care să îi ajute să găsească un coleg în România sau în Africa de Nord, scrie Politico.eu.
Dacă nu va veni nimeni, centrul medical va fi forțat să își închidă porțile - costurile de funcționare, de aproximativ 220.000 de euro pe an, ar fi imposibil de suportat de către cei trei medici rămași. Pierderea medicilor i-ar lăsa pe pacienți fără îngrijire, în condițiile în care în două cămine de bătrâni din zonă sunt peste 100 de pacienți.
Criza de personal din Franța a ridicat problema - extrem de disputată - dacă medicii ar trebui să fie îndrumați să lucreze în așa-numitele „deșerturi medicale” prin limitarea instalării lor în zonele bine deservite. Astfel de măsuri sunt deja în vigoare pentru alți profesioniști din domeniul sănătății, cum ar fi asistenții medicali, moașele și fizioterapeuții. Dar impulsul guvernului de a adăuga în mod iminent un al patrulea an de formare, care să fie efectuat într-o zonă insuficient deservită, pentru doctorii care se pregătesc să devină medici de familie a fost întâmpinat cu proteste și greve pe scară largă, arată Politico.eu.
