Amenzile aplicate persoanelor care nu repectă restricțiile impuse în starea de urgență vor fi aplicate în continuare, dar la cuantumul anterior majorării, a transmis premierul Ludovic Orban, după ce Curtea Constituțională a decis că ordonanța prin care Guvernul a majorat amenzile este neconstituțională.
Prin ordonanță adoptată la finele lunii martie, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut la minimum 2.000 de lei și maximum 20.000 de lei, față de minimum 100 de lei și maximum 5.000 de lei, cât erau până atunci. Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a fost majorată, de asemenea, de la 1.000 de lei, cât era până pe 1 aprilie, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice a rămas stabilit la 70.000 de lei.
”Noi am mărit amenzile pentru a crește gradul de conformare la reguli. Faptul că s-a luat deizia CCR nu înseamnă că nu se mai dau amenzi. Se dau amenzile la nivelul anterior ordonanței de urgență”, a spus joi premierul Ludovic Orban, întrebat despre modul în care polițiștii îi vor sancționa pe cei care nu respectă prevederile ordonanțelor militare.
Curtea Constituțională a precizat într-un comunicat că a decis, cu unanimitate, că OUG 34 este neconstituțională în integralitate: „A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.”
Amenzile la nivelul anterior OUG 34 erau stabilite prin OUG 1/1999. Însă printr-o altă decizie dată tot miercuri, Curtea Constitutțională a declarat neconstituțional și articolul 28 din această ordonanță de urgență referitor la cuantumul amenzilor.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, (…) a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale”, se arată în comunicatul Curții.
Judecătorii CCR au apreciat că „stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenții este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a contravențiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenția, judecătorul însuși nu dispune de reperele necesare în aplicarea și interpretarea legii, cu prilejul soluționării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției”. Mai mult, prevederile art. 28 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală, menționează CCR.
De aceea, Curtea a constatat că „prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție”.
