Magazinele din interiorul mall-urilor care au intrări separate, exterioare, vor fi deschise din 15 mai, chiar dacă respectivele mari centre comerciale sunt închise, a anunat premierul Ludovic Orban.
”În anumite spații de tip mall, sunt magazine care au intrări exterioare și este normal ca aceste magazine, chiar dacă sunt în interiorul mall-urilor, ele vor fi deschise. Cum, de altfel, vor fi deschise, în mall-uri, farmaciile, magazinele care desfac produse alimentare, spălătoriile - astea au fost accesibile și în perioada stării de urgență”, a spus Orban.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El a precizat totodată că atât pescuitul, cât și vânătoarea vor fi permise.
Referitor la deschiderea parcurilor, Orban a afirmat: ”Guvernul nu a interzis niciodată accesul oamenilor în parc. Deciziile de închidere a parcurilor au fost luate de comitete pentru situații de urgență la nivel local, cum este în București, decizia de închidere a parcurilor, cred că prima entitate, autoritate locală care a luat decizia a fost Primăria Sectorului 2, după care a luat decizia și Primăria Capitalei”.
Starea de urgență nu va fi prelungită după 14 mai, dar România va intra în stare de alertă din 15 mai, a anunțat anterior președintele Klaus Iohannis.
În aceste condiții, deplasarea va fi permisă, inclusiv în afara localității (pentru interes de serviciu sau activități sportive), fără completarea unei declarații pe proprie răspundere și vor fi redeschise unele unități, precum saloanele de frierie și coafură, cabinetele stomatologice, muzeele, tot cu măsuri de distanțare și igienă, masca de protecție fiind obligatorie.
Rămân interzise adunările mai mari de 3 persoane.
Pas cu pas, din două în două săptămâni, autoritățile vor dispune noi măsuri.
Starea de alertă este o măsură de prevenție instituită la nivel local sau național care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență. Situația de urgență este acel eveniment excepțional, cu caracter non-militar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004).
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și se poate institui atât la nivel local și județean cât și la nivel național.
Factorii de risc potențial generatori de situații de urgență, enumerați de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușirile unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel național
La nivel național, starea de alertă este instituită de Comitetul Național (organism interministerial ce funcționează sub conducerea ministrului de Interne și sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Național este cel care declară și încetarea stării de alertă. Comitetul Național poate declara starea de alertă și la nivelul mai multor județe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel județean și local
La nivel județean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele județene pentru situații de urgență, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziție a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul județelor, comitetele pentru situații de urgență sunt conduse de prefecți și sunt formate din președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean.
Comitetele județene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel județean, în mai multe localități ale județului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel județean sau al Municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).
