Judecătorii constituționali constată în motivare că, pe de o parte, pensiile de serviciu din domeniul justiției sunt indisolubil legate de autoritatea judecătorească, expres reglementată prin Constituție, și că domeniul de reglementare al legii analizate este unul omogen sub aspectul relațiilor sociale normate, iar, pe de altă parte, că legea prevede intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie 2026, respectiv într-un interval de timp scurt față de data adoptării sale.
'Curtea Constituțională nu are competența de a examina oportunitatea inițierii unui demers legislativ și nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile legislative promovate sau care ar trebui promovate. De asemenea, Curtea Constituțională nu are nici competența de a stabili măsurile legislative ce trebuie promovate. Ca atare, Curtea nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat și nici nu are competența de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate aroga această prerogativă', se menționează în document.
Totodată, Curtea subliniază că nu are competența de a urmări realizarea programului Guvernului în privința reformei pensiilor de serviciu ale personalului din diverse domenii de activitate și nu poate condiționa reforma realizată cu privire la pensiile de serviciu din domeniul justiției de reforma pensiilor de serviciu ale altor categorii de personal.
'Este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului, după caz, să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate, indiferent de data de la care ele își vor produce efectele. Așadar, Curtea nu se poate pronunța cu privire la aspectele referitoare la oportunitatea măsurilor necesare a fi luate în urma emiterii Deciziei Comisiei Europene 3.490 din 28 mai 2025. În sensul celor de mai sus și cu privire la aspecte similare, Curtea s-a pronunțat și prin Decizia nr.479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1036 din 10 noiembrie 2025', spune instanța constituțională.
CCR precizează că, în prezent, pensia de serviciu din sistemul justiției cuprinde două elemente: contributiv și necontributiv, iar suplimentul acordat de stat, în completarea elementului contributiv al pensiei de serviciu, nu are ca temei constituțional art.47 alin.(2) Constituție, ci art.124 alin.(3) din Constituție, Curtea subliniind, prin Decizia 900 din 15 decembrie 2020, că 'în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu a magistraților (...) legiuitorul este ținut să respecte principiul independenței justiției'.
Curtea punctează că pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției.
'Legea criticată modifică acest sistem și stabilește un alt regim juridic al pensiei de serviciu, care va avea în vedere un temei constituțional bazat exclusiv pe art.124 alin.(3) din Legea fundamentală, și nu pe un construct hibrid bazat pe art.47 alin.(2) și pe art.124 alin.(3) din Constituție. Ca atare, pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției. Noua viziune legislativă se corelează cu dispozițiile art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1102 din 16 noiembrie 2022, care prevede că 'personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi [s.n. Legea nr.303/2022], la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligația de a opta pentru una din aceste pensii', se mai notează în motivare.
Totodată, Curtea observă că există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii și cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiției, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică 'o congruență axiologică' între soluția legislativă criticată și cerințele impuse de CJUE în jurisprudența sa. Prin urmare, dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2 și ale art.IV din lege, sub aspectul criticilor formulate, nu încalcă art.124 alin.(3), art.147 alin.(4) și art.148 alin.(2) și (4) din Constituție.
Curtea mai constată că generațiile viitoare vor putea opta între pensia de serviciu stabilită de legea criticată și pensia contributivă din sistemul general de pensii publice în acord cu art.211 alin.(6) din Legea 303/2022, astfel cum Curtea deja a stabilit - 'pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției'.
Judecătorii CCR mai arată că legiuitorul are competența de a dimensiona sau elimina pentru viitor astfel de elemente ale sistemului de determinare a cuantumului pensiei de serviciu din rațiuni ce țin de politicile publice promovate în domeniul pensiilor.
'Beneficiul unui asemenea element al dreptului de pensie subzistă atât timp cât reglementarea legală care o prevede este în vigoare. Abrogarea acesteia conduce la eliminarea pentru viitor a acestui element din sistemul de determinare a cuantumului pensiei de serviciu, numai sumele de bani exigibile la momentul abrogării normei intrând în sfera de protecție a dreptului de proprietate privată', mai spune CCR.
În urmă cu o săptămână, CCR a venit, oficial, cu câteva argumente prin care încearcă să explice de ce a trecut legea care modifică pensiile speciale.
Judecătorii explicau, pe scurt, de ce au respins sesizarea Înaltei Curți, decizie care a provocat reacții critice la vârful instanțe supreme și al Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Constituțională spunea că sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ce neîntemeiată, cu majoritate de voturi.
De asemenea, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile, cu majoritate de voturi, solicitările ICCJ și ale judecătorului CCR Gheorghe Stan privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Cum își motivează CCR, pe scurt, decizia luată după trei luni de amânări
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii pentru modificarea pensiilor judecătorilor și procurorilor întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
Prevederile contestate de ICCJ „asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu” și nu încalcă Constituția, spune CCR.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional nu încalcă Constituția, mai spune Curtea în comunicatul de presă.
CSM reacționează după tăierea pensiilor magistraților: Riscă să genereze plecări și transformă profesia într-una neatractivă
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) declară, în urma decizie Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților, că acest nou cadru legislativ va produce ”efecte grave” asupra funcționării sistemului judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă, în urma decizie Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților, că acest nou cadru legislativ va produce ”efecte grave” asupra funcționării sistemului judiciar.
”Creșterea din nou a vârstei de pensionare a magistraților și eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații”, susțin reprezentanții CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii arată, miercuri, într-un comunicat de presă, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituția României, deciziile instanței constituționale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.
”Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar. Creșterea din nou a vârstei de pensionare a magistraților și eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații de profesioniști ai dreptului. Deficitul mare de magistrați, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor și imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, susține CSM.
Potrivit comunicatului, ”în raport de consecințele directe asupra protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activității pentru a evita ca justiția din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil”,
”O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora. În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”, scrie în comunicat.
Totodată, Consiliul apreciază că ”ar fi fost esențială” analiza Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanției de independență a justiției prin noul proiect de lege, ”însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situații individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”.
Lia Savonea, reacție virulentă după tăierea pensiilor magistraților. Anunță că se va lupta în continuare
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, transmite, după ce legea de modificare a pensiilor magistraților a trecut de Curtea Constituțională, că independența justiției rămâne preocuparea de căpătăi.
Lia Savonea spune că „independența justiției rămâne preocuparea de căpătăi”.
Aceasta a mai adăugat că ÎCCJ va sesiza instituțiile europene competente.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Eroziunea gravă în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției rămâne preocuparea de căpătâi, iar ÎCCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a declarat Lia Savonea, pentru Cotidianul.
