Ministerul Agriculturii va înființa și coordona un Consiliu care va monitoriza necesarul de produse alimentare românești pe lanțul scurt de aprovizionare a comercianților, producția prognozată pentru anul următor, cantitățile de produse ce nu pot fi achiziționate pe acest canal, potrivit proiectului de hotărâre privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 321/2009. Marii retaileri spun însă că nu au fost consultați și consideră că acțiunea ministrului Agriculturii nu poate beneficia de prezumția de bună-credință întrucât este la 5 luni de la intrarea în vigoare a Legii și a doua zi după alegerile parlamentare.
Profit.ro a anunțat săptămâna trecută că oficialii Comisiei Europene au respins recent argumentele cu care autoritățile române au promovat Legea care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali. În urma respingerii acestor argumente, Comisia a fost nevoită să închidă dosarul inițial privitor la această lege, iar pasul următor presupune în mod automat declanșarea procedurii de infringement.
"Referitor la textul normelor metodologice propus spre dezbatere publică se poate constata, fie și numai la o simplă lectură, că, de fapt, acestea adaugă la lege ceea ce contravine legalității. Un exemplu este crearea unui așa-zis Consiliu de monitorizare a lanțului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, în a cărui componență este inclusă arbitrar și AMRCR, deși asociația nu a fost niciodată consultată în această privință și nici nu și-a exprimat acordul de a face parte dintr-un astfel de organism", arată Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Noi condiții pentru magazine la vânzarea cu prețuri reduse a alimentelor în curs de expirare, cu scopul prevenirii risipei alimentare În contextul în care este binecunoscut faptul că sectorul agricol este domeniul în care România a primit cele mai multe fonduri comunitare, un ministru tehnocrat, cu expertiză europeană, poate anticipa în deplină cunoștință de cauză, și deci trebuie să fie pregătit să își asume și responsibilitatea, pentru efectele legale, directe și colaterale, pe care le-ar putea provoca eventuala sancționare sau chiar suspendare a acestora, adaugă AMRCR .
"În plus, consecințele punerii în practică a așa-zisului lanț scurt de aprovizionare sunt binecunoscute chiar de domnia sa care, într-un interviu recent, admitea pe de o parte că „nu poate asigura nici merele” iar pe de altă parte că “important este să asiguri consumatorului hrana la un preț accesibil”, mai arată Asociația.
Potrivit proiectului, Consiliul ar urma să fie format din 15 membri, dintre care: 3 membri desemnați din Ministerul Agriculturii (MADR), 2 membri desemnați din Ministerului Finanțelor, 1 membru ales din Consiliului Concurenței, 7 membri desemnați de organizațiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare (câte unul din fiecare filieră) și 2 membri desemnați de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.
”În vederea asigurării necesarului de produse alimentare, comercianții (…) notifică MADR privind cantitățile de produse alimentare ce nu pot fi achiziționate de pe lanțul scurt de aprovizionare (…) Notificarea se transmite la MADR până cel târziu la data de 30 aprilie a anului în curs pentru cantitățile necesare asigurării aprovizionării pentru următoarelor 12 luni, respectiv perioadei 01 iunie – 31 mai. Notificarea se transmite Consiliului care are obilgația de a analiza și înainta propuneri către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale în termen de maximum 15 zile calendaristice”, arată documentul.
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană recomandă Parlamentului să modifice Legea "51% produse românești" Categoriile de produse menționate în lege pentru aprovizionarea din lanțul scurt sunt:
1. Produse din carne: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;
2. Ouă;
3. Legume: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;
4. Fructe: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmerură și alune;
5. Miere de albine;
6. Produsele lactate;
7. Pâine și produse de panificație.
Obligația aprovizionării cu aceste produse din lanțul scurt se va aplica comercianților cu cifra de afaceri de cel puțin două milioane de euro, rezultată din comercializarea produselor alimentare, realizată în anul anterior, care va fi întocmită de Ministerul Finanțelor Publice.
Furnizorii vor avea obligația să promoveze și/sau să afișeze oferta produselor alimentare provenite din lanțul scurt de aprovizionare, în vederea facilitării achiziționării de către comercianții a acestor produse.
Prin implementarea acestor norme se urmărește consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, pentru a le putea oferi posibilitatea de a obține cel mai bun preț de pe piață pentru produsele lor, se arată în proiect. Dominația rețelelor de retail determină importante bariere la intrarea pe această piață, în special datorită economiilor rezultate în urma achizițiilor în vrac/de volume mari.
”Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, a fost completată și modificată în urma semnalelor primite din piață, producătorii și procesatorii din România atrăgând atenția asupra marjei de profit pe piața agroalimentară, care privită per ansamblu, se caracterizează prin fluctuații mari. Astfel, cea mai mică marjă de profit net, pe lanțul agroalimentar, se înregistrează la fermierii și micii procesatori, fiind de asemenea necesară asigurarea unei mai bune protecții împotriva volatilității prețurilor”, se mai afirmă în document.
Parlamentul a aprobat, pe 8 iunie, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, o serie de modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă. Aceasta ar trebui să intre în vigoare în 6 luni de la promulgare, iar între timp Guvernul ar trebui să elaboreze normele de aplicare.
Potrivit noii legi, comercianții cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 2 milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați. Marile magazine au și obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
