Tribunalul Constanța a respins cererea privind eliberarea condiționată din închisoare a omului de afaceri Ioan Niculae, care execută la Penitenciarul Poarta Albă o condamnare de cinci ani primită în dosarul Interagro.
Ioan Niculae obținuse o decizie favorabilă la instanța de fond - Judecătoria Mangalia, însă Tribunalul Constanța admis contestația DNA și a respins eliberarea condiționată, hotărârea instanței fiind definitivă, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Omul de afaceri are dreptul să facă o nouă cerere de eliberare la sfârșitul lunii octombrie.
"În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit. a Cod procedură penală în ref. la art. 587 Cod procedură penală, admite contestația formulată de PICCJ - DNA - Serviciul Teritorial Constanța împotriva sentinței penale nr. 1114 din data de 12.05.2021 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr. 3212/256/2021. Desființează hotărârea atacată și soluționând cauza dispune: în temeiul art. 587 Cod procedură penală rap. la art. 59, al. 1 și al. 2 C.P. din 1968, respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Constanța - Poarta Albă privind pe condamnatul Niculae Ioan. Stabilește termen de reiterare a propunerii după data de 23.10.2021. Definitivă", se arată în hotărârea Tribunalului.
Pe 18 februarie 2021, patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani.
În același dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila și fost președinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influență.
De asemenea, Nicoleta Mariana Toncea (soția lui Ioan Niculae, președinte Interagro la data faptelor) a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani, iar Viorel Bărac (director general al Interagro) a primit 3 ani și 6 luni închisoare pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Instanța a mai dispus ca Interagro SA să plătească o amendă penală de 150.000 lei, iar SC Libarom Agri SRL o amendă penală de 250.000 lei, în cazul ultimei firme fiind dispusă și dizolvarea judiciară.
În plus, judecătorii au decis confiscarea de la Ioan Niculae, Viorel Bărac și Nicoleta Toncea (actuală Niculae), precum și de la societățile Interagro SA, Intervitt SRL, Libarom Agri SRL și SC Mike Trading&Investment a câte 3.543.833 lei.
Magistrații au luat act că prejudiciul creat părții civile ANAF, în sumă de 11.438.169 lei, a fost recuperat prin compensare.
Potrivit DNA, în perioada august 2008 - martie 2009, între Interagro SA și Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate. În baza acestui contract, au fost înregistrate în contabilitatea firmei Interagro SA operațiuni nereale în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Procurorii arată că obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru SC Interagro SA.
''Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice, scopul fiind acela de a externaliza veniturile firmei 'mamă' (Interago SA), pentru a nu fi supuse taxării/impozitării, de a crea imposibilitatea urmăririi sumelor de bani intrate în firmă de către eventuali creditori în cazul existenței unor datorii, de a finanța unele afaceri din cadrul grupului fără a se apela la metodele obișnuite (împrumuturi, credite bancare)'', susține DNA.
Conform procurorilor, în acest fel a fost finanțată cu 5 milioane de euro firma Intervitt (divizia de vinificație a grupului Interagro), prin majorarea capitalului social prin aportul unei firme de tip offshore din Insulele Virgine Britanice ce își desfășoară activitatea în Cipru, controlată de Ioan Niculae.
Încheierea și derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA și societatea respectivă s-a făcut prin intermediul lui Viorel Bărac, care a semnat contractul și, ulterior, s-a ocupat de transferarea sumelor de bani către Libarom Agri SRL, se arată în rechizitoriu.
''Inculpații au beneficiat și de ajutorul președintelui SC Interagro SRL, Toncea Nicoleta Mariana, care, din dispoziția inculpatului Ioan Niculae, s-a implicat în realizarea plăților către firma SC Libarom Agri SRL și de reintroducerea sumelor de bani 'spălate' în circuitul civil. Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de inculpatul Ioan Niculae, a avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei și impozit pe profit în sumă de 4.551.619 lei'', explică DNA.
Procurorii mai spun că, în perioada ianuarie - martie 2009, patronul grupului SC Interagro SA, Ioan Niculae, a inițiat și desfășurat activități de corupere a omului de afaceri de origine libaneză Said Baaklini și a unei alte persoane, a unor funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice. Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600 milioane euro, reprezentat de vânzarea îngrășămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.
Conform DNA, activitățile de corupere desfășurate de Ioan Niculae s-ar fi realizat prin intermediul lui Gheorghe Bunea Stancu.
''Adoptarea unei asemenea hotărâri era ilegală, atrăgând sancționarea României de către Comisia Europeană prin procedura de infringement, pentru încălcarea normelor privind concurența neloială și ajutorul de stat, ceea ar fi prejudiciat bugetul de stat atât în mod direct, cât și indirect (agricultorii ar fi trebuit să restituie ajutorul de stat - 600 milioane euro, iar România pierdea peste 150 milioane euro ca urmare a blocării altor programe în domeniul agriculturii). În acest context, inculpatul Ioan Niculae i-a promis suspectului Said Baaklini suma de 2.000.000 euro, persoanei respective suma de 1.000.000 euro, iar lui Gheorghe Bunea Stancu, la acea vreme președinte al Consiliului Județean Brăila și președinte al organizației județene a unui partid politic, un folos reprezentat de profitul pe care firmele controlate de primul le-ar fi obținut în urma distribuirii îngrășămintelor livrate de SC Interagro SRL în județele din jurul Brăilei'', afirmă DNA.
