Au avut măsurile anti-Covid efecte pozitive asupra stării de sănătate a populației sau, dimpotrivă, restricționarea accesului la servicii medicale a contribuit la vulnerabilizarea acesteia și la creșterea mortalității în exces din ultimele luni?
Întrebare al cărei răspuns nu va fi cunoscut prea curând, Institutul Național de Statistică (INS) anunțând amânarea cu 3 luni a publicării studiului privind “starea de sănătate a populației”, care trebuia lansat pe 21 decembrie.
“INS anunță amânarea difuzării comunicatului de presă (privind starea de sănătate a populației - n.r.). Programat inițial a fi diseminat în data de 21 decembrie 2020, acesta a fost reprogramat pentru data de 15 martie 2021”, precizează Institutul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit INS, studiul ar fi trebuit să conțină date despre “evaluarea stării de sănătate a populației și evidențierea morbidității individuale (boli cronice), a consumului de servicii medicale și de medicamente. În același timp, ancheta oferă posibilitatea evidențierii legăturii dintre starea de sănătate a populației și anumiți factori demografici (sex, vârstă, stare civilă, nivel de instruire) sau de comportament care au impact direct asupra sănătății (consumul de tutun, de băuturi alcoolice, desfășurarea unei activități fizice)”.
Profit.ro a semnalat că luna octombrie a acestui an a fost a doua cu cel mai mare număr de decese din ultimul deceniu, după ianuarie 2017, mortalitatea înregistrată fiind cu peste 27% mai ridicată decât media lunilor octombrie din ultimii 6 ani. Din cele 5.897 decese în exces, numai 2.143 au fost puse de autorități pe seama COVID-19 în această perioadă, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
Din martie, de la începutul crizei Coronavirusului, și până la finalul lunii octombrie au fost înregistrate 180.775 decese, cu 14.752 decese sau 9% peste media ultimilor 9 ani pentru această perioadă, de 166.023 decese. Mai puțin de jumătate (6.968) din decesele în exces au fost puse de autorități pe seama Covid.
Și Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reunește cele mai importante 19 situri de fabricație de medicamente din țară, a atras atenția asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puțin 20% în primele 10 luni ale anului (ianuarie 2020 - octombrie 2020), comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
“Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanțial din cauza dificultăților în a accesa servicii medicale pentru pacienții acuți sau cronici, dar și din teamă bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei. De asemenea, lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici - sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil - sau mai recent și a unor antibiotice uzuale, va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienților români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani”, a declarat Dr. Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
În opinia organizației, pandemia de coronavirus are deja un impact considerabil asupra stării de sănătate a pacienților ca urmare a neprezentării acestora în spitale sau a îngreunării accesului la servicii medicale pe fondul măsurilor luate în contextul actual.
Directorul Executiv PRIMER a mai afirmat că "În 2021, ne așteptăm la o înrăutățire a stării generale de sănătate a populației, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”.
Profit.ro avertiza în urmă cu 2 luni că există riscul ca, în viitorul apropiat, criza de medicamente, limitarea accesului la servicii medicale și prăbușirea spitalizărilor (justificate de autorități ca măsuri de protejare a sistemului medical, care să nu se "infecteze" și aglomereze) nu numai că au cauzat mai multe decese, dar au înrăutățit considerabil starea de sănătate a populației, în special a bolnavilor cronici. Astfel, aceștia au devenit mult mai vulnerabili nu numai la bolile de care deja suferă, dar și la o potențială infectare cu Covid. Ceea ce va conduce, foarte probabil, în perioada următoare la un rezultat contrar celui vizat de autorități: la o aglomerare a sistemului medical și așa supraaglomerat pe segmentul Covid.
Accesul la serviciile medicale și, în special, limitarea drastică, prin acte legislative, a internărilor sunt factorul cel mai important care explică evoluția îngrijorătoare a mortalității din România din perioada iunie-octombrie și, probabil și din lunile următoare, pentru care INS nu a prezentat încă datele.
CITEȘTE ȘI Avantaj Client 8.087 euro TVA inclus pentru Sprinter 314 CDI Furgon, 11 mc, cu tracțiune față. Îndreaptă-te spre reușită!Pe 23 martie, Guvernul a emis un act normativ prin care “pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate. De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private. În termen de 48 de ore se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital.”
Apoi, pe 29 martie, debutează o sarabandă de ordine ale ministrului sănătății, primul dintre acestea, reducând “cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii”.
Pe 14 aprilie, sunt introduse câteva excepții pentru pacienții cronici care necesită intervenții diagnostice “a căror temporizare poate duce la reducerea șanselor de supraviețuire”.
Ministrul decide ca de-abia pe 29 mai să poată fi reluate internările și intervențiile chirurgicale, în anumite condiții, evident.
În plus, o mulțime de spitale de elită au fost alocate exclusiv tratării Covid, spitalele de suport rămase neavând condițiile necesare tratării multor boli cronice.
“Rezultă așadar un interval de aproape 2 luni de zile (între 3 aprilie și 29 mai) în care, cel puțin din punct de vedere legal, spitalele desemnate pentru gestionarea COVID-19 au fost obligate să trateze aproape exclusiv bolnavi infectați cu noul coronavirus. În acest interval de timp, numărul spitalelor dedicate COVID-19 a ajuns la 134”, se precizează într-un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS).
Potrivit ORS, includerea în lista spitalelor dedicate COVID-19, în special pentru spitalele de fază I și II, a avut un impact dramatic asupra activității obișnuite a spitalelor. În același timp, activitatea din spitalele non-COVID a fost influențată negativ atât de restricțiile impuse prin instalarea stării de urgență, cât și de restricțiile asupra internărilor și activității din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.
Așa se face că numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar a rămas la jumătatea celei din anul precedent, potrivit ORS.
Iar toți pacienții netratați timp de două luni de “măsuri dure” anti-Covid au avut de suferit, conducând în lunile de vară la ceea ce experții au numit “răzbunarea stării de urgență”.
