Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice.
“Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024”, se arată în programul de guvernare, pentru care detalii pot fi văzute la finalul materialului.
Ajustarea cu nivelul prețurilor permite o comparație internațională. România avea la finele anului 2019 un nivel al PIB/locuitor de 70% din media UE și stătea mai bine decât Bulgaria, dar și decât Croația, Grecia și Letonia, și este la nivelul Slovaciei, ca urmare a progresului înregistrat în ultimii 6 ani. De altfel, ținta coaliției de guvernare ar însemna o recuperare a decalajului de 15 puncte procentuale în 4 ani în loc de 6 ani.
Datele privind evoluția economiei din 2020 nu sunt încă disponibile. Comisia Europeană estimează o scădere economică de 5,2% în cazul României, față de o cădere de 7,4% a mediei UE, ceea ce ar aduce o reducere a decalajului. În 2021 și 2022, creșterea economică este estimată la 3,3%, respectiv 3,8% pentru România și la 4,1%, respectiv 3,8% pentru UE.
Noul premier, Florin Cîțu. Sursa foto - Inquam Photos
În 2006, înainte de intrarea în UE, România avea un nivel al PIB per capita ajustat de 40% din media UE, nivel similar celui al Bulgariei. După un salt spectaculos, în 2007 și 2008, dar cu multe dezechilibre macroeconomice în cazul deficitelor bugetare și de cont curent, au urmat cinci ani de trenare a convergenței.
O creștere a convergenței de 15 puncte procentuale ar însemna jumătate din avansul înregistrat de la aderarea la UE și ar aduce România la nivelul curent al Estoniei și Lituaniei și peste Portugalia.
La fel ca la precedenta criză economică, România se confruntă cu constrângeri bugetare în perioada următoare, în condițiile unui deficit bugetar ridicat și a unei datorii publice în creștere. Agențiile de rating au arătat că așteaptă planul de consolidare bugetară a noului executiv înainte de a da o nouă notă, în condițiile în care ratingul suveran are perspectivă negativă.
O ajustare a deficitelor, inclusiv a celui de cont curent, ar fi necesară și pentru adoptarea monedei euro. Programul de guvernare nu insistă însă pe acest obiectiv, fiind menționat doar într-un paragraf: “convergența reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro”.
Alte promisiuni din programul de guvernare pot fi văzute AICI.
