După luni de întârziere, Executivul a adoptat o parte din normele la Legea insolvenței persoanelor fizice. Într-o lună ar trebui să apară Comisia de insolvență la nivel central, care va stabili cât au voie românii insolvenți să cheltuiască pentru un trai rezonabil. Față de proiectul inițial, Guvernul a relaxat criteriile referitoare la cei care vor conduce comisiile.
Cabinetul lui Dacian Cioloș a decis să amâne aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice cu un an, iar acum a adoptat, rapid, o bucată din norme, cele referitoare la comisiile de insolvență, printr-o hotărâre de guvern, după doar o zi în care proiectul a stat în dezbatere publică.
Fostul guvern nu a adoptat normele de aplicare a legii, deși a avut la dispoziție mai bine de jumătate de an, iar fără norme actul normativ nu poate fi aplicat. Amânarea cu un an pare, însă, excesivă în raport cu prevederile din lege care spun că procedurile birocratice trebuie îndeplinite în mai puțin de șase luni.
Legea spune că persoanele aflate în stare de insolvență, adică cele care nu-și mai pot plăti datoriile scadente, se pot pune sub protecția legii și să scape de executarea silită. Dacă în cazul firmelor procedura insolvenței este una judiciară, în cazul persoanelor fizice legea prevede o procedură administrativă. Datornicii se vor prezenta în fața unor funcționari reuniți în comisii.
CITEȘTE ȘI Băncile abia dacă mai oferă dobânzi de 1% la depozite. Firmele și populația trec pe conturi curente și cash Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Oficiul Național al Registrului Comerțului numesc fiecare câte un membru în Comisia de insolvență la nivel central.
Față de forma inițială a proiectului de HG, pus în dezbatere în septembrie, pe vremea Cabinetului Victor Ponta, hotărârea adoptată de Guvernul Cioloș relaxează normele privind calificarea profesională a membrilor, precum și pe cele privind probitatea morală.
Dacă în precedentul proiect era necesară o vechime în muncă de nouă ani, HG adoptată cere o vechime de cel puțin un an la locul de muncă din instituția care face numirea, într-o funcție relevantă pentru insolvența persoanelor fizice, fără detalii suplimentare.
În proiectul inițial, se puteau califica doar cei care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii șapte ani, în timp ce noua reglementare reduce interdicția la ultima jumătate de an.
Vechiul proiect cerea doar ca persoana numită să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență, în timp ce versiunea adoptată cere studii în domeniul economic, juridic sau în alt domeniu relevant pentru aplicarea insolvenței.
Membrii comisiei nu puteau fi nici rău-platnici la bănci, potrivit vechiului proiect, adică nu puteau figura cu restanțe în Biroul de Credit sau în Centrala Riscurilor Bancare, ori să fi fost executați silit în calitate de debitori. Noul proiect păstrează doar interdicția membrilor de a fi făcut parte dintr-o procedură de insolvență. Cum legea nici n-a intrat în vigoare încă, acest lucru este imposibil pentru primii membri ai comisiei.
Noul proiect elimină și prevederile restrictive din primul proiect, care interziceau numirea celor care au fost agenți sau colaboratori ai poliției politice comuniste, ori care sunt în prezent ofițeri activi ori colaboratori ai unui serviciu de informații. Totodată, nici cei condamnați pentru infracțiuni, inclusiv fapte de corupție, nu mai sunt incompatibili cu funcția de membru al comisiei.
Președintele comisiei nu va mai fi ales pe un mandat fix, de cinci ani, ci fiecare membru va îndeplini această funcție, prin rotație, cu un mandat de un an.
Mandatul membrilor este redus de la maximum șapte ani la trei ani. Noul proiect nu precizează dacă mandatul poate fi prelungit.
Comisia este foarte importantă pentru că va stabili, în fiecare an, care este nivelul de trai rezonabil și care sunt nevoile de locuire ale debitorilor și familiilor acestora.
CITEȘTE ȘI Ce așteaptă Isărescu de la Parlament în privința Legii dării în plată Stabilirea traiului rezonabil, adică a sumelor de bani care pot fi cheltuite lunar de către debitorii insolvenți, este o chestiune delicată, care poate face aplicarea legii fie restrictivă, chiar inaplicabilă, ori prea laxă. Legal, nu există referințe privind nivelul de trai rezonabil, chiar cuvântul rezonabil naște interpretări.
Spre exemplu, băncile calculează că aproximativ 300 de lei sunt necesari pentru fiecare membru al familiei în cazul cheltuielilor de subzistență, atunci când stabilesc gradul maxim de îndatorare.
În privința dreptului la locuire, Comisia trebuie să se raporteze la prevederile la legea locuinței. Cum în România chiar și personale care nu sunt insolvente locuiesc în condiții proaste față de media UE, criteriile stabilite de Comisie nu au cum să aducă prea mult confort.
Pe lângă conducere, Comisia va avea și un aparat tehnic, care va realiza activitatea de documentare și analiză.
Comisia va coordona și activitate a comisiilor la nivel local, cele care vor aplica, în fapt, procedura insolvenței.
În fiecare din cele 41 de județe ale României plus Bucureștiul va fi înființată o comisie locală. Aceasta va avea o structură de conducere, formată din membri ai ANPC, Ministerului Muncii și ai Ministerului de Finanțe. Aceștia vor putea fi numiți, pentru un mandat de trei ani, dacă au o vechime în muncă de cel puțin trei ani într-unul dintre domeniile de competență a instituțiilor reprezentate.
Aceștia au termen trei luni pentru a face cursuri de specializare în insolvența persoanelor fizice.
Cel mai important lucru pe care îl va face comisia teritorială este acela de a verifica dacă debitorul îndeplinește planul de rambursare a datoriilor.
De partea administrativă se va ocupa aparatul tehnic, care va întocmi rapoartele privind debitorii insolvenți. Astfel, aparatul birocratic va trimite rapoarte către comisie în care va arăta dacă debitorul s-a ținut de plan, iar datoria poate fi ștearsă, ori nu s-a ținut de plan din motive imputabile lui sau nu.
CITEȘTE ȘI Mugur Isărescu: Creșterea salariilor este inevitabilă Legea spune că debitorul poate alege două metode prin care să iasă din insolvență. Fie prin propunerea unui plan de rambursare parțială a datoriilor într-o perioadă de până la cinci ani, fie prin lichidarea activelor.
În primul caz, un administrator judiciar va verifica dacă debitorul își face plățile la timp și va dispune asupra averii acestuia, inclusiv a veniturilor.
În cel de-al doilea caz, bunurile debitorului sunt vândute, creditorii își iau partea în funcție de rang, iar după o perioadă de observație, datoria poate fi ștearsă.
Ultimul scenariu seamănă oarecum cu ceea ce propune Legea privind darea în plată a bunurilor imobiliare, cu diferența că procedura e mai greoaie, iar debitorul pierde toată averea până la acoperirea datoriei, dacă o acoperă. În cazul dării în plată, datornicul rămâne doar fără locuința, terenul sau spațiul comercial ipotecat în favoarea creditorului și scapă de datorie, chiar dacă valoarea bunului nu o acoperă. Mașina, celelalte imobile ori conturi bancare rămân neatinse, cel puțin în ultima formă a legii, trimisă la reexaminare de Președinție.
