Clădirea destinată Centrului de Management Integrat pentru Situații de Urgență la nivelul Municipiului București (CMISU), care va reuni toate dispeceratele structurilor implicate în gestionarea unei situații de urgență (Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Ambulanță, SMURD, Poliție, Jandarmerie etc), a fost finalizată, iar echipamentele au fost instalate, dar fără să fi fost semnate protocoalele de funcționare între structuri, astfel că imobilul nu poate fi folosit. Una dintre companiile implicate în realizarea sistemului, UTI Grup, arată, la solicitarea Profit.ro, că Primăria nu a semnat încă documentele de recepție și nu a plătit integral lucrările. Municipalitatea estimează totuși că Centrul poate fi operațional în decembrie. În acest timp, 32 de clădiri în care funcționează ISU sunt, ca o ironie, cu risc seismic ridicat.
Clădirea a costat 24,2 de milioane de euro, iar construcția a fost încheiată încă de anul trecut.
Contractul pentru crearea unui Sistem de Management al Situațiilor de Urgență la nivelul Municipiului București a fost semnat în decembrie 2011, între Primărie și asocierea Teamnet International - UTI Grup - TopRam Project, fiind prevăzută inclusiv construcția unui sediu nou pentru operaționalizarea acestui sistem.
Construcția și amenajarea clădirii au fost încheiate în aprilie 2015, iar spațiul, aflat pe Șoseaua Cotroceni, a fost dotat cu mobilier, computere, telefoane, scannere și echipamente necesare funcționării.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Proprietarul clădirii, Primăria Municipiului București, nu a reușit însă nici până în prezent să racordeze Centrul la rețeaua națională de electroalimentare și la infrastructura de comunicații a operatorilor naționali care să asigure schimbul de informații cu toate instituțiile implicate în managementul situațiilor de urgență. De asemenea, lipsesc procedurile, aplicațiile dedicate și specialiștii care să asigure funcționarea acestui Centru pentru a-și dovedi utilitatea. În lipsa acestor resurse, Centrul stă gol și nefolosit de un an" au declarat pentru Profit.ro reprezentanții UTI.
CITEȘTE ȘI HARTA seismică a Capitalei. Care sunt cele mai expuse cartiere la un cutremur major Una dintre explicații este, potrivit sursei citate, că beneficiarul direct al proiectului, Primăria Municipiului București, deși a recepționat clădirea în luna iulie acest an, nu a semnat încă documentele de recepție și nu a achitat toate lucrările efectuate.
“Explicația PMB către UTI a fost că instituțiile menite să-și desfășoare activitatea în acest Centru nu se înțeleg între ele în privința unor aspecte administrative și, prin urmare, Primăria, deși este investitor și realizează acest «instrument» pentru a-l pune la dispoziția instituțiilor cu atribuții în situații de urgență, nu are calitatea legală pentru a-și asuma operaționalizarea lui”, au mai spus reprezentanții UTI.
Din acest motiv, au adăugat aceștia, unul dintre cele mai moderne centre de management al situațiilor de urgență din Europa este neutilizat.
Conform proiectului, clădirea nou construită ar urma să devină sediul Centrului de Management Integrat pentru Situații de Urgență (CMISU), care are rolul de a reuni toate dispeceratele instituțiilor și serviciilor implicate în gestionarea unei situații de urgență (Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Ambulanță, SMURD, Poliție, Jandarmerie etc).
Scopul principal al unui astfel de Centru de importanță strategică pentru București este de a putea accesa în timp real informațiile relevante pentru o situație de criză, informații disponibile într-un singur loc și imediat, astfel încât instituțiile cu atribuții să poată lua cele mai bune decizii și să intervină în cel mai scurt timp pentru a salva cât mai multe vieți, pentru a limita pagubele materiale, pentru a demara operativ acțiunile de înlăturare a efectelor situației de urgență și pentru a restabili starea de normalitate.
CITEȘTE ȘI Măsuri dure pregătite de Guvern: Mutarea forțată sau exproprierea persoanelor din case nesigure la cutremur și stoparea vânzărilor de locuințe ANL pentru tineri Crearea și operaționalizarea acestui Centru de gestionare a situațiilor de urgență vor permite achiziția și analiza datelor provenite din teritoriu pentru identificarea în cel mai scurt timp posibil a iminenței producerii unor astfel de evenimente. Pe baza datelor se va crea o imagine unică, de ansamblu, a teatrului de operațiuni, imagine care va oferi suportul informațional necesar factorilor decizionali în procesul de localizare, gestionare și limitare a efectelor incidentelor.
De asemenea, din această clădire, prin infrastructura hardware și software de ultimă generație va putea fi realizată coordonarea unitară a acțiunilor echipelor de intervenție din teren, precum și operarea unui sistem de alertare rapidă a populației.
"Acest Centru nu are doar rolul de a ajuta la salvarea oamenilor în situații excepționale; el poate fi configurat și pentru managementul incidentelor cotidiene care țin de instituțiile ce asigură infrastructura de utilități: conducte de apă sparte, scurgeri de gaze, gropi în asfalt, accidente rutiere etc", au mai spus reprezentanții UTI.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Primăriei au transmis punctual:
- clădirea destinată Centrului de Management Integrat pentru Situații de Urgență la nivelul Municipiului București (CMISU) a fost finalizată
- echipamentele destinate funcționarii și securității CMISU au fost achiziționate și instalate
- produsele hardware și software destinate Sistemului de Management al Situațiilor de Urgență la nivelul Municipiului București ( SMSUMB), sistem care va sta la baza activității Comitetului Municipal București pentru Situații de Urgență, au fost realizate și instalate
- există discuții la nivelul agențiilor membre (39 de instituții) ale Comitetului Municipal București pentru Situații de Urgență (CMBSU) privind operaționalizarea CMISU și încheierea protocoalelor de funcționare a agențiilor în cadrul CMISU
- estimăm ca termen de operaționalizare a CMISU luna decembrie 2016
Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, publicată în vara acestui an, relevă lipsa unei evidențe informatice a patrimoniului IGSU, dar și existența a 32 de clădiri încadrate în categoria construcțiilor cu risc seismic ridicat.
