Pavilionul de Artă București - Art Safari, cum este numit, la cea de-a patra ediție, cel mai mare târg de artă contemporană din România, va fi găzduit începând de vineri în clădirea Kretzulescu, realizată de marele arhitect interbelic G. M. Cantacuzino. Imobilul a servit în timpul regimului Ceaușescu drept sediu al Securității, iar acum publicul este invitat să vadă cea mai importantă retrospectivă a pictorului Ștefan Luchian în încăperile din care serviciul secret comunist asculta cetățenii sau în care îi interoga.
Nu este prima dată când Art Safari este organizat într-o clădire uitată a Bucureștiului, având în vedere că, în 2015, târgul a fost în Ciclopul de pe Bulevardul Magheru, iar anul trecut a avut loc în Palatul Dacia-România, situat între biserica Stavropoleos și Banca Națională a României.
Intenția organizatorilor este de a atrage atenția asupra importanței acestor monumente de arhitectură, încercând astfel să convingă autoritățile să le restaureze și reintegreze în viața socio-culturală bucureșteană.
Până acum nu au avut succes în acest demers, deși anul acesta târgul se desfășoară sub patronajul Primăriei Capitalei, care până în prezent doar s-a asociat cu societatea comercială Ciclop într-un trust de construcții de locuințe sociale.
Clădirea Kretzulescu a fost proiectată de arhitectul G. M. Cantacuzino pentru eforia bisericii căreia îi poartă numele, ca o clădire administrativă, în prezent fiind proprietatea Bisericii Ortodoxe Române, conform organizatorilor târgului.
G. M. Cantacuzino (1899-1960) a fost arhitectul băncii Chrissoloveni, de pe Lipscani, al pavilionului României de la expoziția internațională din 1939 de la New York, al numeroase clădiri de locuințe, contribuind la restaurarea Palatului Mogoașoia sau Mitropoliei Trei Ierarhi din Iași.
Regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică între 1948 și 1953, i-a interzis să părăsească țara după ce a fost eliberat, iar clădirea Kretzulescu a fost dată ulterior Securității.
Potrivit organizatorilor târgului care au discutat cu unii din foștii ofițeri, pe cele cinci etaje ale clădirii, Securitatea avea desfășurată întreagă bază de date audio și echipamente de ascultare și spionaj.
La un an de la centenarul pictorului Ștefan Luchian (1916-2016), Art Safari organizează o expoziție cu opere ale artistului din peste 20 de muzee, dar și din importante colecții private, fiind cea mai mare expoziție Luchian din ultimii 50 de ani.
Astfel, lucrările artistului, dar și ale grupării artistice din care a făcut parte, alături de Vermont, Artachino, Satmary sau Grant, pot fi văzute începând de vineri chiar în încăperile în care ofițerii Securității îi ascultau pe cetățeni sau chiar îi interogau.
Pereții camerelor, antifonate și îmbrăcate în panouri de lemn, au fost păstrați de organizatori la fel ca pe vremea Securității.
Mai mult, ultimul etaj a fost lăsat așa cum a fost părăsit după Revoluție, publicul putând vizita nu doar camerele de ascultare sau interogatorii, dar chiar și unele încăperi în care se presupune că erau deținuți sau chiar torturați opozanți ai regimului comunist.
Acum, unele dintre aceste camere de detenție expun lucrări de artă contemporană.
Anul acesta, Art Safari va fi organizat nu doar ceva mai mult de o săptămână, ci o lună întreagă, între 19 mai și 18 iunie, expoziția centrală, ”Notes on a Landscape” fiind configurată de belgianul Wim Waelput, director al platformei de artă contemprană din Ghent, care propune o explorare a tipurilor de preocupare artistică reprezentative pentru istoria artei românești.
O noutate a ediției de anul acesta constă în faptul că, în fiecare săptămână din cele cinci a târgului, galeriile românești și din străinătate vor organiza câte o nouă expoziție, cu vânzare, în care vor fi prezentați artiști contemporani români și din alte țări europene.
Art Safari are anul acesta și o secțiune specială dedicată copiilor, în care elevi vor prezenta colegilor de școală și de generație lucrări din expoziții, iar împreună cu părinții sau bunici vor putea participa la o serie de ateliere.
