Cel puțin doi români urmăriți prin mandat european de arestare pentru infracțiuni comise în Franța, constând în jafuri de camioane aflate în mers, și reținuți ulterior în România, unde au fost plasați în arestul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, au solicitat instanței de judecată să nu fie predați autorităților de la Paris invocând rațiuni "umanitare", respectiv numărul mare de cazuri de infectare cu coronavirus raportate în capitala Franței, care este în prezent a treia cea mai lovită de pandemie țară din Europa, după Italia și Spania.
Potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro, în urmă cu peste un an, în februarie 2019, Oficiul Central de Combatere a Delicvenței Itinerante din Franța a fost sesizat cu privire la existența unui grup infracțional organizat format din cetățeni români care jefuiau camioane ce circulau pe autostrăzile din Franța.
"Modul operator era următorul: în timp ce camionul circula în trafic, făptuitorul urca în camion intrând prin efracție în remorcă, după care dădea marfa complicilor aflați într-un autovehicul lipit de camion. Acest mod de operare implica folosirea a trei sau patru vehicule și a unui grup de aproximativ zece indivizi pentru a asigura securitatea operațiunii. S-au constatat astfel douăzeci și unu de furturi în perioada mai 2018 - noiembrie 2019, prejudiciul produs ridicându-se la circa 3,5 milioane de euro", arată sursa citată.
O parte dintre cei suspectați au fost identificați în baza urmelor lăsate la fața locului, care au permis verificarea ADN, ei având antecedente penale și figurând în bazele de date polițienești. Unii au fost arestați în Franța, iar cel puțin doi au reușit să ajungă în România, unde au fost reținuți de polițiștii români luni, 9 martie, în baza unor mandate europene de arestare emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Judiciar din Paris în aceeași zi.
Mandatele au fost emise pentru săvârșirea a trei infracțiuni prevăzute de Codul penal francez, respectiv furturi comise în grup organizat, constituirea unui grup infracțional în vederea comiterii de crime și constituirea unui grup infracțional în vederea comiterii de delicte pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de 10 ani închisoare, pentru care pedeapsa maximă este de 15 ani închisoare.
Cei prinși în România au comunicat instanței că nu consimt să fie predați francezilor, invocând inclusiv numărul mare de cazuri de infectare cu coronavirus raportate în capitala Franței.
"Avocat ales (...), având cuvântul pentru persoana solicitată (...), solicită să se ia act că inculpatul nu este de acord să fie predat autorităților judiciare franceze motiv pentru care, în principal, solicită să fie respinsă cererea autorităților judiciare din Franța, iar în subsidiar, pentru considerentele expuse de clientul său, dar și ținând cont de faptul că în Franța Ministerul Sănătății a emis un ordin la data de 09 martie 2020 din care rezultă că în regiunea unde urmează să execute pedeapsa persoana solicitată, respectiv în Paris, au fost declarate un număr de 1.044 persoane suspectate a fi infectate cu coronavirus și 21 de persoane au decedat, aspect ce împiedică predarea acestuia și impune amânarea predării până când se va clarifica situația. Este o chestiune umanitară ce nu poate fi ignorată și care evident impune cel puțin amânarea predării persoanei solicitate", se arată în motivarea deciziei instanței cu privire la unul dintre inculpați.
Aceasta nu a acceptat argumentul și a dispus marți, 10 martie, predarea către autoritățile judiciare franceze.
"Curtea apreciază că apărarea persoanei solicitate referitoare la numărul mare de cazuri de infectări cu coronavirus existente în statul francez nu impietează asupra punerii în executare a mandatului european de arestare și nu sunt de natură a amâna predarea persoanei solicitate, instituțiile implicate în procedurile de predare având obligația luării tuturor măsurilor necesare pentru a asigura sănătatea persoanelor în cauză, cu atât mai mult cu cât din consultarea siteului https://www.mae.ro/ reiese faptul că nu au fost luate măsuri care să impieteze punerea în executare a procedurilor judiciare", au considerat judecătorii.
În motivare se mai menționează că inculpatul a mai solicitat ca eventuala executare a pedepsei să fie făcută în țara de origine, adică în România. Legislația națională prevede că "(…) predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecății, a unui cetățean român sau a unei persoane care trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani se face sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România".
