Români constrânși de nevoia de a câștiga banii necesari întreținerii familiilor pleacă în continuare la muncă în afara țării, în state din Europa, în pofida escaladării exponențiale a infectărilor cu noul coronavirus și a deceselor provocate de boală în multe țări de pe continent, precum și în condițiile unor restricții fără precedent, cu sancțiuni aspre, impuse de autoritățile europene în încercarea de a stopa sau măcar a frâna pandemia, restricții care aproape că au sufocat economia.
Situația este surprinzătoare doar la prima vedere. Și este așa pentru că media abundă de știri despre cetățeni români care în această perioadă își pierd locurile de muncă (adesea temporare) din străinătate și sunt nevoiți să se întoarcă în țară, demers în care întâmpină adesea dificultăți din cauza măsurilor restrictive impuse de statele europene pe fondul pandemiei COVID-19. Țările cu cei mai mulți muncitori migranți români sunt și cele mai lovite de coronavirus: Italia, Spania, Marea Britanie.
Numărul exact al acestor persoane nu este cunoscut. Noul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, susține că "Au venit peste 200.000 de conaționali până în acest moment și ne așteptăm la încă 200.000 până în sărbătorile pascale". Însă nu toți pot fi încadrați în categoria "șomeri de coronavirus". Premierul Ludovic Orban declarase anterior că cei mai mulți români reveniți în țară în această perioadă provin din țări grav afectate de pandemie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Și totuși, în răspăr cu tendința generală, există români care continuă să meargă să lucreze afară. Un număr estimat de cel puțin 200 de persoane, posibil mai multe, doar din câteva comune din județul Harghita, au plecat deja, foarte recent, sau se pregătesc să plece la muncă în străinătate, de la finalul lunii februarie și până în prezent, pe perioade care merg de la 2 luni la 1 an, reiese din datele Judecătoriei Odorheiul Secuiesc, consultate și sintetizate de Profit.ro.
De la decretarea stării de urgență, pe 16 martie, numărul estimat al acestora depășește 100. Cei mai mulți sunt locuitori ai comunelor harghitene Praid și Satu Mare.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului impune ca părinții care urmează să plece la muncă în străinătate să își anunțe intenția serviciilor de asistență socială de la nivelul autorităților locale din localitățile de domiciliu și să desemneze o persoană care să se ocupe de copiii minori pe perioada absenței lor. Confirmarea persoanei căreia i se deleagă temporar autoritatea parentală se face de către instanța de judecată, în urma solicitării introduse în acest sens de primărie.
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Criza COVID-19 va pune în pericol 13.000 de corporații. Și în România sunt așteptate insolvențeEstimarea numerică de mai sus a fost făcută pe baza datelor privind deciziile de confirmare a delegării temporare a autorității părintești pe motiv de plecare la muncă în străinătate, cu motivări redactate, dispuse de Judecătoria Odorheiul Secuiesc în ultima lună, ceea ce înseamnă că este foarte probabil ca mai mulți oameni din această zonă, însă fără copii, să plece să lucreze în alte state. Și mai interesant este că numărul de astfel de decizii de la instanța din Odorhei este cu circa 50% mai mare decât în același interval al anului trecut.
Pentru perioada luată în calcul, 29 februarie – 27 martie 2020, la celelalte judecătorii din țară, astfel de cazuri sunt deocamdată semnificativ mai puține, deși nu inexistente. Există și cazuri de plecare la muncă în Italia, epicentrul european al pandemiei COVID-19.
"Petenta a mai arătat că urmează să meargă la muncă în Italia, fără a menționa perioada pentru care va fi plecată din țară. Învederează că dorește delegarea autorității părintești către intimata (...), având calitatea de bunică maternă a minorei. (...) Pentru motivele ce preced, instanța va admite cererea și va dispune exercitarea temporară a autorității părintești cu privire la minora (...), născută la data de 10.03.2006, pe o durată de 1 an, de către bunica maternă, intimata (...)", se arată într-o decizie de delegare din 19 martie cu privire la o familie dintr-o comună argeșană, luată ca urmare a unei cereri depuse pe 11 martie.
CITEȘTE ȘI Apelul micilor antreprenori: Vrem să susținem business-ul, nu să trimitem angajații în șomajPe de altă parte, mult mai multe astfel de spețe se află în acest moment pe rol, încă fără decizii emise, unele introduse extrem de recent, la numeroase instanțe din țară, semn că fenomenul s-ar putea amplifica în perioada următoare. Zilnic se adaugă altele noi. Unul dintre motive este sezonalitatea. Fermierii din Europa se plâng că restricțiile dictate de statele lor îi lasă fără muncitorii străini de care au nevoie pentru actualul sezon agricol.
Cea mai recentă astfel de decizie a Judecătoriei Odorheiul Secuiesc, de confirmare a delegării autorității părintești, a fost emisă joia trecută, pe 26 martie, în urma unei solicitări înregistrate cu doar o zi înainte de Primăria Satu Mare, Harghita. Este vorba de un caz în care ambii părinți urmează să plece să lucreze în străinătate (fără să se precizeze țara), în perioada aprilie-iulie 2020, lăsându-și copilul de 12 ani în grija unei mătuși. În cele mai multe din situațiile analizate, minorii sunt încredințați bunicilor, însă există și cazuri de delegare a autorității părintești către frați majori ai copiilor.
Contactată de Profit.ro, Primăria Comunei Praid a transmis că, în fiecare an, începând cu 1 martie, un număr mare de familii din localitate pleacă în Germania pentru muncă sezonieră în agricultură, pe o perioadă de 3 luni.
CITEȘTE ȘI ING suspendă plata dividendelor, în contextul pandemiei"În anul 2020, sezonierii din comună au plecat între 1 și 15 martie, înainte de decretarea stării de urgență, tot în Germania, în agricultură, cu contracte pentru 3 luni. Cei care pleacă nu au loc de muncă (în România – n.r.), iar în fiecare an, primăvara, unele familii și toamna, pleacă în Germania ca sezonieri și din banii câștigați trăiesc. Am vorbit cu bunicii care au rămas acasă cu minorii și au declarat că cei care au plecat nu sunt nevoiți să vină acasă, la câmp se poate lucra în Germania momentan", a declarat, pentru Profit.ro, Judith Fulop, referent de asistență socială la Primăria Praid.
Ea a adăugat că, deocamdată, angajatorii importanți din zonă nu au întrerupt activitatea. "S-au închis pensiuni și restaurante, iar personalul a fost trimis în șomaj, însă deocamdată nu vorbim de foarte multe persoane. Ce va fi în viitor încă nu știm, momentan asta e pe scurt situația", a mai spus Judith Fulop.
Harghita a fost până pe 2 aprilie singurul județ din România în care nu a fost înregistrat oficial niciun caz confirmat de infecție cu coronavirus. Primul caz din județ este al unei persoane care s-a întors din Franța pe 23 martie.
Pe de altă parte, din cauza restricțiilor impuse pentru frânarea pandemiei, suferă turismul, de care depind mulți localnici. Recent, din acest motiv, a fost închisă una dintre cele mai importante atracții turistice din județ, baza de agrement a Salinei Praid a Societății Naționale a Sării (Salrom).
CITEȘTE ȘI Lege promulgată: Părinții pot primi 150 euro să angajeze bonă. Condițiile pentru acordarea ajutoruluiInformații similare a transmis Primăria din Satu Mare, Harghita.
Potrivit instituției, numărul dosarelor de delegare a autorității părintești întocmite de compartimentul de asistență socială și transmis către Judecătoria Odorheiu Secuiesc a fost de 42 pentru anul 2019 și 22 pentru anul 2020, până în luna martie.
"Locuitorii care solicită delegarea autorității părintești aparțin în marea lor majoritate minorității de etnie romă și merg în Germania, având contracte încheiate pentru muncă sezonieră în domeniul agriculturii. Aș menționa faptul că motivul plecării acestora la lucru în străinătate este faptul că nu au locuri de muncă stabile în zonă. În urma muncii în străinătate, nivelul lor de trai a fost îmbunătățit semnificativ, fiind un fel de soluție pentru problema incluziunii sociale", a declarat, pentru Profit.ro, primarul din Satu Mare, Kovacs Imre.
CITEȘTE ȘI Transelectrica a finalizat în București lucrări de supraînălțare a liniilor electrice aerieneLocuitorii din Praid și Satu Mare care au reușit să ajungă în Germania la muncă au prins, practic, ultima fereastră de oportunitate, în ceasul al 12-lea. Începând cu 15 martie, statul german a interzis intrarea lucrătorilor sezonieri străini pe teritoriul său, inclusiv a celor din alte țări UE, ca măsură de combatere a extinderii coronavirus și în pofida opoziției sectorului agricol, aflat în criză de forță de muncă înaintea unei recolte importante.
Germania primește în fiecare an aproximativ 300.000 de lucrători sezonieri din străinătate pentru sectorul său agricol, majoritatea venind din România și Polonia, potrivit datelor principalului sindicat agricol din Germania, DBV, care a avertizat în ultimele zile Berlinul asupra insuficienței forței de muncă pentru strângerea recoltelor.
Asta în timp ce închiderea granițelor mai multor state din Europa Centrală și de Est din cauza coronavirusului împiedică numeroși lucrători sezonieri să se deplaseze în Germania.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul bagă Suceava în carantină. România intră în scenariul 4Luni, Comisia Europeană a emis noi orientări practice pentru a se asigura că lucrătorii mobili din UE, în special cei care exercită ocupații critice în lupta împotriva pandemiei provocate de coronavirus, pot ajunge la serviciu. Sunt incluși aici, printre alții, lucrătorii din sectorul sănătății și din sectorul alimentar, precum și din alte servicii esențiale cum ar fi cele de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, ca și personalul critic pentru serviciile de utilități publice.
Orientările precizează de asemenea că statele membre ar trebui să le permită în general lucrătorilor frontalieri să continue să treacă frontiera dacă încă mai este permisă munca în sectorul în care activează aceștia în statul membru gazdă. Statele membre trebuie să-i trateze pe lucrătorii frontalieri la fel ca pe lucrătorii naționali.
În privința lucrătorilor sezonieri, în special din sectorul agricol, se solicită statelor membre să facă schimb de informații cu privire la diferitele nevoi ale acestora la nivel tehnic și să stabilească proceduri specifice pentru a asigura o trecere ușoară a frontierei de către acești lucrători, în scopul de a răspunde deficitelor de forță de muncă rezultate în urma crizei. Lucrătorii sezonieri din agricultură îndeplinesc, în anumite situații, funcții critice de recoltare, de plantare și de îngrijire. Într-o astfel de situație, statele membre trebuie să le trateze pe aceste persoane ca pe niște lucrători critici și să le comunice angajatorilor necesitatea de a furniza protecție adecvată în materie de securitate și sănătate.
Joi, Germania a anunțat că va permite muncitorilor străini să intre în țară și să ajute la recoltatul fructelor și legumelor, relaxând restricțiile de călătorie impuse anterior pentru a limita răspândirea coronavirusului. Ministerul german al Agriculturii a declarat că a ajuns la un acord cu Ministerul de Interne pentru a permite unui număr de de până la 40.000 de muncitori sezonieri în sectorul agricol să intre în țară în luna aprilie și altor 40.000 în luna mai. Muncitorii sezonieri ar trebui să călătorească mai degrabă cu avionul decât cu autobuzul, pentru a se proteja de riscul infecției cu coronavirus, a adăugat Ministerul Agriculturii.