Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a anunțat la 1 aprilie că România a fost condamnată să plătească 600 milioane euro, ca sold restant, către grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech pentru vaccinurile anti-COVID comandate, dar anulate ulterior.
Guvernul avea informații cu privire la o decizie nefavorabilă României în procesul pentru vaccinurile COVID comandate și neachitate, iar o discuție cu privire la situația creată s-a purtat la Palatul Victoria, într-o ședință de guvern desfășurată înaintea comunicatului de la 1 aprilie al Tribunalului de la Bruxelles, arată sursele citate.
Discuții informale cu compania Pfizer pe acestă temă au avut loc cu multe luni înainte de decizia instanței.
În cadrul acestor discuții, Pfizer s-a arătat disponibilă să ofere alte medicamente în schimbul sumei pentru vaccinurile la care România a renunțat.
Mai mult, compania farmaceutică este dispusă și să renunțe, pe cale amiabilă, la penalități aferente sumei, au mai precizat sursele citate.
”Pentru a formaliza aceste discuții sub forma unor negocieri oficiale este nevoie de o decizie defintivă a instanței”, mai arată sursele, care subliniază că Pfizer a fost deschisă negocierilor cu mult timp înainte de hotărârea Tribunalului de la Bruxelles.
Acum, după această decizie a instanței, membrii Guvernului au făcut declarații publice care sugerează tocmai aceste variante discutate deja informal cu compania farmaceutică.
Bolojan a subliniat că este vorba de o sumă importantă, la care se adaugă penalități zilnice.
”Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată”, a spus Bolojan.
Vineri, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că: ”în urma discuțiilor avute, unul dintre scenariile pe care îl analizăm este deschiderea unei negocieri directe pentru ca aceste sume să fie transformate în beneficii reale pentru pacienți”.
Rogobete a precizat că este vorba de ”acces mai rapid la medicamente inovative, introducerea unor terapii moderne în sistemul public și extinderea tratamentelor pentru pacienții care, până acum, nu aveau alternative”
Alexandru Rogobete arătase anterior că decizia instanței este executorie, astfel că banii trebuie virați într-un cont, chiar dacă autoritățile vor formula apel: ”Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntoși către România, dar da, este o măsură executorie”.
El a precizat că Ministerul Sănătății nu are această sumă în buget în momentul actual și vor urma discuții cu reprezentanții Ministerului Finanțelor.
”Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăți nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai spus Rogobete.
Și ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că hotărârea instanței privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont și are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzi.
”Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiție, ci Ministerul de Finanțe, în conformitate cu dispozițiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiției.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată România și Polonia pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.
Polonia a fost condamnată la o sumă dublă, de 1,3 miliarde de euro.
În acest litigiu civil, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat acum că cele două țări nu au reușit să demonstreze că ''Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale'', mai exact că scăderea pericolului care impunea vaccinarea nu este un argument de a anula contractul deja semnat.
Comisia Europeană a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, așadar instanțele belgiene au competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte.
Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.
