Urmează însă ca numărul locuitorilor săi să scadă în deceniile următoare.
Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), institut afiliat Comisiei Europene, se estimează că numărul europenilor va crește ușor până în 2029, ajungând la aproximativ 453,3 milioane, înainte de a intra într-un declin lent, dar susținut.
Ulterior, se preconizează că, până în 2050, populația Europei va ajunge la 445 de milioane de locuitori, scăzând la 398,8 milioane până în 2100 - un nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anilor '70.
În același timp, europenii trăiesc mai mult decât oricând: speranța de viață a ajuns la 81,5 ani în 2024, datorită progreselor medicale și îmbunătățirii condițiilor de viață.
Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu unul din cinci în prezent.
Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani pentru femei și 86 de ani pentru bărbați. Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască până la vârsta de 75,3 ani fără a suferi de boli grave.
Uniunea Europeană recunoaște că aceste tendințe aduc 'provocări majore': deficit de forță de muncă, presiune asupra finanțelor publice și presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii teritoriale.
Cu toate acestea, ele creează și noi piețe, centrate pe așa-zisa 'silver economy' ('economia argintie', aluzie la firele de păr alb apărute în procesul de îmbătrânire), care oferă produse și servicii pentru persoanele în vârstă, inclusiv inovații în domeniul sănătății și tehnologiei.
'Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând - una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Dar schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele muncii noastre și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această transformare într-o oportunitate', subliniază comisarul european Dubravka Suica.
Îmbunătățirea productivității și reducerea șomajului vor fi esențiale pentru a compensa efectele unei forțe de muncă în scădere, insistă UE.
În prezent, aproape 20% dintre persoanele în vârstă de muncă se află în afara pieței muncii. Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre bărbați și femei rămâne la 10 puncte procentuale, în timp ce 8 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională.
Raportul mai menționează că imigrația 'joacă un rol din ce în ce mai important în tendințele demografice, compensând parțial efectele negative ale îmbătrânirii demografice și ale scăderii forței de muncă', fără a putea însă modifica semnificativ traiectoria demografică a UE
Pe de altă parte, numărul copiilor născuți în România a stabilit un nou record negativ anul trecut
Cu cei 145.000 de copii născuți, România a ajuns la cea mai de jos cotă din ultimii 100 de ani.
Cei mai puțini copii au venit pe lume în Tulcea, Mehedinți și Caraș- Severin (sub 1.500 de nașteri în 2025).
În Caraș-Severin, numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între cele două Recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011),
Natalitatea este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar mortalitatea, în relativă creștere, apasă și mai mult balanța demografică. România intră într-o fază de contracție demografică structurală.
Președintele Institutul Național de Statistică, Tudorel Andrei, descrie dimensiunea fenomenului: „Ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensăminte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.”
La recensământul din 2021, populația României era cu 5,3% mai mică decât în 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea populației de peste 65 de ani a urcat la circa 20%.
Multe dintre cele mai bogate economii ale lumii vor trebui să-și dubleze nivelul productivității pentru a-și menține nivelul de trai pe fondul scăderii natalității, arată un raport al firmei de consultanță McKinsey publicat în aceste zile, care analizează impactul economic al scăderii ratei natalității.
Dealtfel, aproape jumătate din tinerii români își declară intenția de a emigra. În 2023, s-a înregistrat recordul ultimilor 10 ani la plecări definitive din țară ale tinerilor.
Efectele demografice exercită presiuni asupra cheltuielilor cu pensiile, acestea fiind prognozate a depăși 10% din PIB în următorii 30 de ani, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii vor scădea până la aproximativ 5,5% din PIB în următorii 15 ani și să se mențină la acest nivel până la finalul orizontului de proiecție (2070)”.
Sporul natural negativ de -94.000 de locuitori (excluzând migrația externă) într-o lună înseamnă că România a pierdut, doar din diferența nașteri-decedați, o populație comparabilă cu un oraș mic cum e Buzău sau Satu Mare.
Sporul natural s-a menținut negativ (-10.184) în luna decembrie 2025, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuților-vii, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).
În decembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 11.893 copii, în creștere cu 808 (+7,3%) față de luna noiembrie 2025.
Pe de altă parte, numărul certificatelor de deces înregistrate în luna decembrie 2025 a fost de 22.077 (11.377 pentru persoane de sex masculin și 10,700 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 3.488 decese față de luna noiembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 18,8% (+18,3% persoane de sex masculin și +19,2% persoane de sex feminin).
Potrivit datelor INS, numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub 1 an în luna decembrie 2025 a fost de 60, în creștere cu 13 față de luna noiembrie 2025.
În luna decembrie 2025, 41,8% (9230 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,6% (6.090 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,2%, reprezentând 3.574 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani.
La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (67 decese), 5-19 ani (57 decese) și 20-29 ani (80 decese).
În ceea ce privește căsătoriile și divorțurile, în luna decembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.915 căsătorii, în timp ce numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.981, arată datele INS.
Comparativ cu decembrie 2024, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat în luna decembrie 2025 a fost mai mic cu 414 (-3,4%). În schimb, numărul certificatelor de deces înregistrat în luna decembrie 2025 a crescut cu 730 (+3,4%) față de luna decembrie 2024, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 24 mai mic în luna decembrie 2025 decât aceeași lună din anul 2024.
Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2025 (-10.184 persoane) cât și în luna decembrie 2024 (-9.040 persoane).
Potrivit datelor INS, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.921 persoane (5.576 persoane de sex masculin și 5.345 persoane de sex feminin) în luna decembrie 2025, iar în mediul rural decesul a 11.156 persoane (5.801 persoane de sex masculin și 5.355 persoane de sex feminin). Față de aceeași lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +3,7% în mediul urban (+2,2% în cazul persoanelor de sex masculin și +5,4% în cazul persoanelor de sex feminin) și cu +3,1% în mediul rural (+0,9% în cazul persoanelor de sex masculin și +5,6% în cazul persoanelor de sex feminin).
INS precizează că datele pentru lunile anului 2025 sunt provizorii, fenomenele fiind prezentate după data înregistrării acestora și nu după data producerii evenimentelor demografice. Din acest motiv datele aferente anului 2025 vor suporta modificări.
