Un raport al Curții de Conturi privind serviciul public de apă și canalizare scoate în evidență lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, inexistența unui lider coordonator al domeniului și politici publice fără ținte și indicatori bine definiți, cu o monitorizare superficială, fără evaluare. Este remarcat faptul că politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă și sunt constatate suprapuneri și paralelisme între programe de investiții, precum și numeroase deficiențe în implementare, care, în final, au condus la rezultate sub așteptări.
În plus, gradul de utilizare a fondurilor alocate pentru investiții în apă și canalizare a fost relativ redus, respectiv de 78% în cazul programelor finanțate din fonduri europene și de 74% în cazul celor din bugetul național, cifre care indică rezultate nesatisfăcătoare și o eficacitate relativ redusă a programelor de investiții gestionate de Guvern prin ministerele sale.
Un alt aspect negativ este ritmul lent de execuție și finalizare a obiectivelor de investiții și mecanismele slabe de monitorizare și evaluare a rezultatelor programelor de investiții, iar calitatea apei este sub nivelul nevoilor și așteptărilor cetățenilor.
În consecință, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări și consideră că este necesar ca Guvernul să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei.
Instituția recomandă și stabilirea mult mai concretă a unei ”foi de parcurs” și a unui calendar realist de soluționare a problemei accesului la apă și canalizare și a reducerii inechităților, inclusiv translatarea acestora în politici publice și programe guvernamentale.
Desemnarea unui lider instituțional, cum ar fi Secretariatul General al Guvernului, ANRSC sau o altă structură guvernamentală) și monitorizarea periodică a progreselor și evaluarea rezultatelor sunt alte două recomandări ale Curții de Conturi.
"Managementul programelor de investiții cu finanțare națională trebuie semnificativ îmbunătățit și se impune o ierarhizare mai clară a nevoilor și o prioritizare mai responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate", mai scrie în document.
În cazul programelor finanțate din fonduri naționale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), instituția susține că este urgent și imperios a fi introduse mecanisme de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor, care să asigure creșterea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice și garanția impactului asupra vieții cetățeanului.
"În cazul operatorilor care nu îndeplinesc cerințele de siguranță a sănătății publice, de protecție a mediului și de sustenabilitate economică (în special, micii operatori din mediul rural) se impun măsuri legislativ-administrative de accelerare a procesului de absorbție de către marii operatori, operatori regionali ce au capacitatea financiară și logistică de a respecta normele și standardele de calitate", se arată în document.
O altă recomandare a Curții de Conturi este creșterea capacității instituționale a autorităților cu atribuții de licențiere/autorizare și control, respectiv asigurarea independenței și autonomiei instituțiilor responsabile în domeniul calității apei și a serviciilor de apă și canalizare.
Totodată, instituția susține și implementarea unui cadru de măsuri și sancțiuni mai ferme acolo unde nu sunt respectate reglementările privind calitatea apei și sunt puse în pericol sănătatea publică și mediul.
„La nivelul județului Iași, accesul la serviciile de alimentare cu apă în mediul rural se realizează mai greu datorită faptului că sistemele au fost realizate fără branșamente la rețelele de apă și racorduri la sistemele de canalizare. În plus, există deficiențe în asigurarea/construirea sistemelor de apă/canalizare interioare (în locuințe) față de care populația rezidentă nu poate asigura suportabilitatea costurilor. La costurile cu racordarea se adaugă și cele cu plata serviciului furnizat. Așadar, nu toate categoriile de locuitori din mediul rural au veniturile necesare pentru a accesa rețelele publice de alimentare cu apă și canalizare”, se mai arată în auditul Curții de Conturi.
DOCUMENTUL POATE FI VĂZUT AICI
Luna trecută, primarul Ploieștiului atenționa că orașul este în pericol să rămână fără apă caldă, anunțând că mai mulți parlamentari din Prahova, inclusiv de la PSD și PNL, îi solicită premierului Marcel Ciolacu să ofere Primăriei printr-o derogare de la lege posibilitatea garantării împrumuturilor pe care le contractează Termo Ploiești de la băncile comerciale pentru a plăti gazele naturale.
Tot luna trecută au fost semnalate probleme în furnizarea apei și pe raza municipiului Iași.
De altfel, sute de localități din mai multe județe din țară se confruntă cu probleme în furnizarea apei potabile, pe mai multe râuri înregistrându-se debite scăzute. Oficialii de la Apele Române anunță că, în prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 80,46% și estimează că la sfârșitul acestei luni acesta va scădea la 77%. În condițiile meteo anunțate, autoritățile fac apel către populație „să folosească rațional apa, astfel încât aceasta să ajungă tuturor, cu prioritate pentru băut”.
România are cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările europene. Deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, în continuare circa 1 din 4 români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă, 41% din populație nu are acces la sistemul de canalizare, iar 21% dintre locuitori nu au baie/duș și toaletă în locuință.
În ultimii 15 ani au fost realizate investiții importante în sectorul de apă2, de circa 7 miliarde euro, însă necesarul de investiții pentru conformare este încă foarte mare, acesta fiind evaluat la minimum 24,5 miliarde euro. Până acum, o mare parte din investițiile în infrastructura de apă și canalizare a fost realizată cu finanțare din fonduri UE (circa 61% din valoarea totală), în timp ce contribuția finanțării naționale la dezvoltarea sectorului a fost mai modestă.
În continuare există un deficit mare de finanțare a investițiilor în sectorul de apă, estimat la peste 17 miliarde euro, în condițiile în care în perioada 2021-2027 doar puțin peste 30% din nevoi vor fi acoperite, iar timpul necesar pentru conformare la cerințele UE a fost estimat la circa 30 ani.
Comisia Europeană a declanșat încă din anul 2018 procedură de infringement împotriva țării noastre pentru neconformare la cerințele UE privind apele urbane reziduale, ceea ce într-un scenariu pesimist poate conduce la riscuri și costuri semnificative pentru România de până la 10,34 miliarde de euro/an.
