Proiectul, prezentat anterior de Profit.ro și adoptat de senatori luna trecută, instituie cadrul legal pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care înregistrările vor putea fi folosite.
Inițiatorii arată că, la nivel național, în anii recenți, mai multe entități publice au fost sancționate pentru utilizarea de mijloace de înregistrare audio-video fără bază legală expresă.
De exemplu, Direcția Generală de Poliție Locală Cluj-Napoca a fost sancționată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru încălcarea principiilor GDPR prin folosirea camerelor corporale în intervențiile curente, în condițiile în care persoanele filmate nu și-au dat consimțământul, iar poliția locală nu a putut justifica necesitatea prelucrării în absența unui temei legal.
În mod similar, Poliția Locală Constanța și Poliția Locală Sector 4, București, au fost obligate să înceteze utilizarea acestor dispozitive, instanțele de judecată menținând deciziile ANSPDCP care constatau lipsa de legalitate a prelucrării datelor prin bodycam și dispuneau ștergerea înregistrărilor colectate.
”Aceste situații concrete ilustrează caracterul imperativ al adoptării unei reglementări speciale pentru utilizarea Bodycam de către poliția locală, în scopul intrării în legalitate și al evitării pe viitor a încălcării drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a sancțiunilor asociate”, se mai arată în proiect.
Proiectul legislativ prevede o serie de garanții menite să asigure că folosirea bodycam-urilor sau dispozitivelor de tip Body Worn Camera se face cu respectarea principiilor de protecție a datelor cu caracter personal.
Astfel, se instituie în mod explicit principiul limitării la scop: înregistrările realizate pot fi utilizate exclusiv în scopuri legate de exercitarea atribuțiilor legale ale poliției locale - îndeosebi pentru documentarea faptelor antisociale, probe în investigații penale sau contravenționale, instruirea personalului ori apărarea în fața acuzațiilor nefondate privind comportamentul polițiștilor.
Se interzice folosirea lor în scopuri incompatibile (de exemplu, supravegherea arbitrară a populației sau în scopuri private).
De asemenea, sunt prevăzute măsuri de minimizare a datelor: dispozitivele vor fi activate doar pe durata intervenției sau a situației operative care impune înregistrarea, nefiind pemisă înregistrarea permanentă și nejustificată a întregii activități a polițistului. Stocarea datelor se va face pe o durată limitată - propunerea stabilește un temen redus de păstrare a înregistrărilor (de pildă, 6 luni), cu posibilitatea extinderii acestuia strict dacă imaginile sunt necesare într-o anchetă în curs ori ca probă într-un dosar (după care vor fi arhivate confom legii sau distruse, dacă nu mai sunt necesare).
Accesul la înregistrările stocate va fi restricționat și autorizat: doar persoanele anume desemnate (de exemplu, ofițerii cu funcții de conducere ai poliției locale sau ai poliției naționale, procurori, instanțe) vor putea vizualiza sau utiliza înregistrările, în baza unui protocol clar, orice acces neautorizat fiind interzis și sancționat confom legii.
Se vor aplica și cerințele tehnice de securitate prevăzute de GDPR: sistemele de stocare vor fi protejate împotriva accesului nepermis, se va păstra un jumal al accesărilor, iar datele vor fi criptate și securizate pentru a preveni scurgerile de infomații.
Persoanele vizate de înregistrări își vor putea exercita drepturile conferite de legislația privind protecția datelor (dreptul de acces la date, de rectificare, de ștergere, în condițiile legii, cu respectarea excepțiilor justificate de activitățile den aplicare a legii).
Totodată, în spiritul transparenței, cetățenii vor fi infomați că polițiștii locali sunt dotați cu camere video corporale și că pot fi filmați în cadrul interacțiunilor oficiale, această infomare realizându-se atât prin semne vizibile pe unifomă, cât și verbal, la începutul interacțiunii, acolo unde este posibil.
Deputații au respins însă un amendament care prevedea că: ”Înregistrările foto-audio-video constituie mijloace materiale de probă și sunt puse la dispoziția organelor judiciare sau a organelor de ordine publică, la solicitarea acestora, în cadrul oricăror proceduri civile, penale sau administrative”.
Inițiatorii arătau că prin utilizarea sintagmei ”oricăror proceduri civile, penale sau administrative”, înregistrările audio-video vor putea fi folosite ca mijloace materiale de probă și în cadrul procedurilor disciplinare, în vederea verificării aspectelor semnalate în petiții sau sesizări specifice, dar și în cadrul procedurilor administrative pentru emiterea ordinelor de protecție provizorii”.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie promulgat de către șeful statului.
