Contrabanda cu țigări a înregistrat în septembrie o creștere de 22,8%, cea mai mare creștere lunară din ultimii doi ani, ca urmare a diferenței de preț existentă între prețul pachetelor de pe piața internă și cele din state vecine non-membre, dar și a incertitudinilor legislative cu care susține că se confruntă industria tutunului.
Astfel, piața neagră a țigărilor s-a majorat de la 14,9% la 18,3% din total piață, potrivit ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research, care susține că această creștere se situează peste media ultimilor cinci ani (circa 15%).
Diferența dintre accizarea din România și impozitarea din statele non-membre UE face ca, în timp ce la București un pachet de țigări costă 15 lei, la Kiev acesta să fie de 2,8-3 lei. Nici comparativ cu vecinii noștri de la Sud, bulgarii, și ei membri UE, nu stăm bine. În Bulgaria, care, spre deosebire de guvernul român, a amânat calendarul de majorare al accizelor, un pachet de țigări costă cu 33% mai puțin decât în România: 10-11 lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Deloc surprinzător, principalele surse de alimentare cu țigărete ilegale sunt Ucraina, cu o pondere de 19,6% pe piața ilegală, și Republica Moldova, cu o pondere de 12,4%. Țigările care nu sunt produse de niciunul din producătorii autohtoni, contrafăcute, ocupă în continuare detașat prima poziție, cu 61,2% din țigările tranzacționate pe piața neagră.
Sursele de proveniență a țigăriilor pe piața neagră
„Această majorare nedorită a pieței negre impune întărirea imediată a măsurilor operaționale, dar și relansarea unei abordări strategice coordonate. Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desființării Autorității Naționale a Vămilor, în august 2013. Este cunoscut că, în ultima lună de funcționare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu țigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcționale și aproximativ 100 de echipe mobile la nivel național, care au fost desființate. Actualmente, scannerele nu funcționează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient. Astăzi suntem în măsură să anunțăm că Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de autoritatea vamală, se află în stadiul final al procesului de avizare interinstituțională și va fi lansată public spre consultare în cel mai scurt timp”, susține Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Direcției Generale a Vămilor din România.
Producătorii autohtoni consideră că instabilitatea legislativă a contribuit decisiv la avântul luat de fenomenul de contrabandă. „Creșterea de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anualizată suplimentară de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în condițiile în care statul pierdea oricum 600 de milioane de euro în fiecare an. Iată, așadar, că singurii care beneficiază de pe urma lipsei unui cadru clar și coerent de reglementare pentru al doilea contribuabil la buget sunt contrabandiștii, și asta în condițiile în care România are deja cea de-a doua cea mai mare piață neagră a țigaretelor din Europa de est. Incertitudinea legislativă din ultimul an a însemnat pentru producători creșterea costurilor de administrare în privința aprovizionării cu materiale și a managementului stocurilor, cu implicații directe în fluctuația încasărilor din acciză și TVA”, afirmă Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
„În luna septembrie 2016, piața neagră din România se situează la un nivel cu peste 80% mai mare decât cel al mediei europene a comerțului ilegal cu țigarete. Pentru prima dată, în 6 din cele 8 regiuni monitorizate de raportul Novel s-au înregistrat creșteri semnificative ale comerțului ilegal, ceea ce denotă o intensificare a activităților ilicite în majoritatea zonelor de frontieră, dar și o foarte bună dispersie a acestor produse în teritoriu. După cum se știe, rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul cu arme sau persoane“, a declarat, la rândul său, Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„În timp ce companiile producătoare de țigarete se confruntă cu incertitudini legislative prelungite, piața neagră înflorește în toate regiunile țării, cu excepția Bucureștiului și a zonei adiacente. Creșterea este îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care, în această perioadă, au avut loc o serie de acțiuni comune ale autorităților de combatere a traficului ilicit din România, Moldova și Ucraina. Atenția noastră a fost concentrată însă pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege națională încă din 20 mai 2016. Întârzierea transpunerii pare să fie rezultatul relei credințe a activiștilor antitutun, care demonizează o industrie legală, lansând atacuri la persoană, punând presiune asupra factorilor de decizie și subminând acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricația și comercializarea țigaretelor și fumatul în locurile publice. S-ar părea că nu va exista predictibilitate nici după publicarea legii de transpunere în Monitorul Oficial. Legea nu va putea fi aplicată în absența Normelor, care urmează să apară ulterior. Este de așteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilității, fiind amplificată de sezonalitate și influențată de ciclul electoral ", susține Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun susțin că au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetului de stat.
