Conducerea organismului prin care bancherii și clienții lor ar trebui să închidă pe cale amiabilă litigiile va fi condus de Brândușa Ștefănescu, fost judecător la ICCJ, pensionat din 2010. Consumatorii vor fi reprezentați de politicianul Corneliu Vișoianu, fost consilier al premierului Ponta și membru al masoneriei române.
Băncile și reprezentații consumatorilor au stabilit care va fi structura de conducere a Centrului pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor din domeniul bancar, organism ce ar trebui să ducă la închiderea amiabilă a divergențelor dintre bănci și clienții acestora și la degrevarea instanțelor de judecată.
Bancherii beneficiază de o prevedere distinctă în OUG 38/2015 și au un centru special pentru soluționarea litigiilor, în timp ce celelalte industrii vor avea astfel de centre pe lângă organismele de supraveghere. În cazul consumatorilor de produse financiare, această responsabilitate ar fi revenit, în mod normal, ANPC.
Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și o federație a asociațiilor de consumatori au numit fiecare câte un membru la conducerea noului organism, care va avea finanțarea asigurată de către bănci.
Mariana Brândușa Ștefănescu, profesor de drept, fost judecător și fost vicepreședinte al Curții Internaționale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț a României, a fost aleasă în poziția de membru independent și de președinte al Colegiului de coordonare.
A absolvit facultatea de drept în 1965, iar în 1974 a devenit membru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional, instituție destinată exclusiv medierii conflictelor între companiile de comerț exterior ale Republicii Socialiste Române și firmele străine.
De la ICCJ a plecat în 2010, după ce s-a pensionat.
Numele Brândușei Ștefănescu a apărut în stenogramele procurorilor din cazul Mihail Vlasov. Fostul președinte al Camerei de Comerț susținea, arată procurorii, că poate interveni în deciziile arbitrilor de la Curtea Internațională. Vlasov este acum în arest, iar Ștefănescu are calitatea de martor în dosar. Ea a plecat ulterior de la Curtea de Arbitraj. Și Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a decis să plece din poziția de președinte al Curții de Arbitraj, unde era coleg cu Ștefănescu, după scandalul Vlasov.
Ștefănescu este cea care a redactat textul legii privind soluționarea alternativă a litigiilor din domeniul bancar, potrivit informațiilor Profit.ro.
Corneliu Vișoianu este nominalizarea lui Sorin Mierlea, președinte al Federației Asociațiilor de Consumatori din România, ca reprezentant al consumatorilor.
Vișoianu a fost consilier al premierului Victor Ponta până în luna iunie, când a demisionat pentru a se implica în mediul asociativ, potrivit propriilor declarații. În luna martie, a fost numit membru în Consiliul Economic și Social, din partea societății civile, de către premierul Victor Ponta.
Vișoianu a declarat recent pentru Profit.ro că a făcut parte din masoneria română, iar acum se află într-o pauză. El a fost numărul doi în Marea Lojă Națională a României. În opinia sa, apartenența la masonerie este un atu în această funcție, prin prisma cunoștințelor și relațiilor dobândite. Vișoianu mai spune că vine cu o experiență din viața reală, având în vedere că a luat contact cu băncile prin creditele accesate și că cele mai importante probleme ale consumatorilor de servicii financiare vin din variația condițiilor de natură contractuală.
El a mai fost asociat cu Bogdan Buzăianu în afaceri în domeniul energiei. Presa a scris că Vișoianu este finul lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.
Reprezentantul consumatorilor este licențiat în chimie industrială, în drept, dar și doctorand în științe militare, potrivit datelor biografice de pe site-ul său. În politică, acesta a trecut prin CDR, PDL și PNL.
Potrivit legii, propunerea ar fi trebuit să vină din partea asociațiilor care îndeplinesc condițiile din OG 21/1992, adică să aibă, la nivel național, peste 3.000 de membri și filiale în cel puțin 10 județe. Nicio asociație din România nu îndeplinește aceste condiții. Dacă numărul de membri este mai greu de verificat, numărul filialelor cu personalitate juridică distinctă al unei asociații poate fi consultat pe site-ul Ministerului de Finanțe. Din consultările realizate de Profit.ro, reiese că nici una dintre asociațiile cunoscute și care au participat la discuțiile pe marginea propunerii unui membru în Comisia SAL nici nu se apropie măcar de 10 filiale.
Alexandru Păunescu, directorul Direcției Juridice din BNR, va fi reprezentantul băncii centrale în consiliu. În perioada 2006-2007, Păunescu a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea, unde a ocupat și funcția de președinte, în 2006, când avea 29 de ani. Anterior a fost consilier juridic în Direcția de Supraveghere din BNR. S-a întors în instituția din Strada Doamnei în 2008.
Luminița Malanciuc, jurist al Asociației Române a Băncilor, va fi membru în Colegiu din partea băncilor.
Mihaela Irina Ionescu, secretar general al ANPC, va fi reprezentantul Autorității în Colegiu. Ea lucrează în ANPC din 2014, după ce a fost numită în funcție de premierul Victor Ponta.
Soluțiile oferite de acest Centru vor fi aplicate numai dacă atât clientul care reclamă, cât și banca în cauză, vor fi de acord cu ele. Există, însă, și posibilitatea unei decizii impuse, dacă reclamantul spune de la început că preferă această cale. În acest caz, chiar că nu este pe placul părților, decizia devine obligatorie și executorie, iar efectele ei nu sunt suspendate nici pe parcursul unui proces în instanță.
Procedura de mediere va fi realizată efectiv de un conciliator autorizat, independent și imparțial, se arată în lege.
Băncile au avut mii de litigii cu clienții începând cu 2010, pe clauze ce vizează dobânzile și comisioanele din contractele de credit.
Începând cu octombrie 2013, Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte spune că o clauză ilegală se elimină din toate contractele încheiate de profesionistul în cauză cu consumatorii, dacă acțiunea este inițiată de ANPC sau o asociație de consumatori reprezentativă.
ANPC are câteva zeci de litigii cu băncile la Tribunalul București în temeiul prevederilor de mai sus. Instanța a dispus, deja, pe fond, ca OTP Bank să modifice contractele în derulare care conțin o clauză privind variația dobânzii.
Autoritatea mai are litigii, care așteaptă o soluție pe fond, cu BCR, Credit Europe (banca și instituția financiară nebancară), Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Românească, Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, ING Bank și BCR Banca pentru Locuințe.
BNR estima, în 2013, că băncile ar putea pierde 1,1 miliarde de euro, dacă instanțele elimină din toate contractele clauzele reclamate de clienți.
