Blocul Național Sindical solicită revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență, considerând că documentul nu identifică și nu abordează vulnerabilitățile sociale ale României, abordând prepondenrent componenta economică.
”Din punctul nostru de vedere nu este important doar să trimitem primii PNRR la Comisie. Este mult mai important ca acesta să fie elaborat în mod corect, echilibrat și asumat la nivelul întregii societăți. Considerăm că în elaborarea PNRR este nevoie de o mai bună echilibrare în abordarea investițiilor, între interesul economic și cel social. În acest moment în opinia noastră PNRR este complet dezechilibrat în favoarea componentei economice și ca de obicei oamenii aproape că nu contează. Investițiile în resursele umane sau infrastructura destinată sprijinirii grupurilor vulnerabile, precum și măsuri de sprijin pentru integrarea acestora în societate lipsesc complet din viziunea PNRR. PNRR nu identifică și nu abordează vulnerabilitățile sociale ale României, o opțiune ce în opinia noastră nu se poate dovedi sustenabilă pe termen mediu și lung”, susțin sindicaliștii, potrivit News.ro.
În opinia BNS, PNRR ar trebui să reflecte agenda națională viitoare a României pentru reforme și investiții, concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, axate în jurul tranziției verzi și tranziției digitale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Această oportunitate ar trebui maximizată în utilizare, vizând proiecte de investiții mature ce pot fi finalizate într-o perioadă scurtă de timp și în același timp care să antreneze coeziune economică, socială dar și regională.
”Tocmai de aceea am analizat documentul lansat de Guvern în consultare publică și vom anunța duminică principalele probleme identificate dar și propuneri de îmbunătățire a documentului. Din punctul nostru de vedere construcția PNRR trebuie să plece de la identificarea unui set de nevoi iar ulterior să se asigure prioritizarea și alocarea acestor nevoi pe sursele de finanțare disponibile”, spun sindicaliștii.
Planul Național de Redresare și Reziliență, lansat oficial la sfârșitul lunii noiembrie, este un document strategic, care prevede investiții și refome, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.
Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I - Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică și reziliență.
Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord asupra Mecanismului European de Reziliență și Redresare, care va aduce în România peste 30 de miliarde de euro, conform europarlamentarilor români.