5.000 de bugetari au dispărut brusc. Bolojan, cea mai drastică tăiere în reformă

În luna iunie 2026, numărul posturilor ocupate din sistemul bugetar era de 1.271.488. Astfel, din iunie până în iulie, scăderea este de 5.000 de bugetari.

CITEȘTE ȘI FOTO Spion rus prins la București

Din totalul posturilor ocupate în luna iulie, 810.774 sunt în administrația centrală și 455.714 în administrația locală.

Comparativ, în luna iunie, în administrația centrală erau 813.127 și 458.361 în administrația publică locală, arată Cotidianul.

Cea mai mare scădere față de luna iunie s-a produs la nivelul administrației locale, respectiv 2.647 posturi, și 2.353 de posturi în aparatul central.

La capitolul administrația centrală, cel mai mare număr de bugetari în iulie este în continuare în Educație, respectiv 293.246, urmat de Interne cu 125.985. Pe locul trei se află Apărare, cu 76.220 de angajați.

Din cele 455.714 posturi ocupate la nivel local în luna iulie, 269.600 dintre acestea sunt în autorități executive locale (primării, prefecturi, consilii județene, etc.).

Comparativ, în luna iulie 2025, atunci când Bolojan a preluat mandatul, erau în sistemul bugetar 1.303.563 angajați. Reducerea într-un an se ridică astfel la 37.075 de angajați (aprox. 2,84%), potrivit calculelor Cotidianul din datele publicate de Ministerul Finanțelor.

CITEȘTE ȘI Probleme pentru miliardarul Babis, cu afaceri în România. UE suspendă un ajutor. Și Kovesi îl anchetează

Reamintim că, urmare reformei implementate de Guvernul Bolojan, tăierea cheltuielilor din administrația locală și centrală trebuia pusă în aplicare de toate instituțiile până la finalul lunii iunie.

Cum arată evoluția numărului de bugetari în 2026

• Iulie: 1.266.488 posturi ocupate
• Iunie: 1.271.488 posturi ocupate
• Mai: 1.272.111 posturi ocupate
• Aprilie: 1.274.999 posturi ocupate
• Martie: 1.277.461 posturi ocupate
• Febrarie: 1.280.450 posturi ocupate
• Ianuarie: 1.280.305 posturi ocupate

Evoluția numărului de bugetari în 2025

• Decembrie – 1.278.795 de posturi ocupate
• Noiembrie – 1.280.562 de posturi ocupate
• Octombrie – 1.280.852 de posturi ocupate
• Septembrie – 1.264.845 de postruri ocupate
• August – 1.268.801 posturi ocupate
• Iulie – 1.303.563 de posturi ocupate
• Iunie – 1.305.595 de posturi ocupate
• Mai – 1.305.361 posturi
• Aprilie – 1.306.234 de posturi ocupate
• Martie – 1.306.241 de posturi ocupate
• Februarie – 1.311.451 posturi ocupate
• Ianuarie – 1.312.508 de posturi ocupate

CITEȘTE ȘI Experință „horror” ca pacientă la Floreasca. CONCLUZIA spitalului după anchetă

Dosarul cu șină rămâne, concedierile la bugetari nu se văd. Doar 3% spun că au văzut concedieri reale în instituția lor, 8 din 10  nu cred

Doar 3% dintre bugetari au văzut concedieri reale în instituția lor, iar 8 din 10  nu cred într-o reformă bazată pe performanță, potrivit unui studiu.

89% lucrează în continuare cu dosarul cu șină, iar un sfert pierde peste două ore pe zi cu sarcini care ar putea fi automatizate.

VEZI ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Peste 400.000 de bugetari rămân cu veniturile înghețate, în următorii ani

Angajații statului dau propriul verdict asupra reformei sectorului bugetar: 82% nu cred într-o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, 7 din 10 percep măsurile anunțate drept simple tăieri de cheltuieli, iar concedieri reale ale unor persoane active au văzut doar 3% dintre respondenți în propria instituție. În același timp, 89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital.

Datele apar într-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public, arată Hotnews.ro.

CITEȘTE ȘI Schimbare la angajări în Armată: interviurile din comisiile de selecție vor fi filmate

Studiul a fost realizat în perioada februarie – iunie 2026 și a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat. Respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare.

Reforma, văzută din interior: tăiere de cheltuieli, nu selecție a valorii

Întrebați cum percep, în realitate, valul de reforme anunțate în sectorul bugetar, 35,4% dintre angajații statului îl descriu drept o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți, iar 33,1% mai degrabă ca o reducere de costuri decât ca o reformă autentică. Cumulat, 68,5% văd în reformă o operațiune contabilă. Doar 9,3% o percep ca pe o reformă autentică, orientată spre competență și eficiență.

Angajații la stat, sceptici privind viitorul

Scepticismul se menține și în privința viitorului: doar 17,9% cred că în România va avea loc o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, în timp ce 82,1% anticipează tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau un amestec al acestora. Iar șansele ca reforme reale să ajungă în propria instituție sunt evaluate drept reduse sau foarte reduse de 54,2% dintre respondenți.

Cifra care spune totul: 3% concedieri reale

Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. În 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Acolo unde au existat, ele au însemnat în principal eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9%) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3%). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3% dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8% dintre angajați, negativ pentru 20,4%, neutru sau inexistent pentru restul.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Incendiu în Marea Neagră la un petrolier: Armata, pregătită cu un elicopter și două nave să sprijine gestionarea incidentului

„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Ce funcții și venituri au angajații la stat

Majoritatea covârșitoare a respondenților ocupă funcții de execuție în instituțiile publice, ceea ce arată că rezultatele sondajului reflectă în principal perspectiva angajaților care desfășoară activitatea de zi cu zi în administrație. Aproximativ unul din șase respondenți ocupă o funcție de conducere, în timp ce ponderea aleșilor și demnitarilor este foarte redusă.

Astfel, 84% dintre respondenți sunt angajați pe funcții de execuție (funcționari publici sau personal contractual), 13% ocupă funcții de conducere medie (șef birou, șef serviciu, director adjunct), 2,7% dețin funcții de conducere superioară (director, secretar general, prefect, primar etc.), iar 0,3% sunt aleși sau demnitari.

În ceea ce privește veniturile, cei mai mulți respondenți au declarat că încasează un salariu net cuprins între 5.001 și 7.000 de lei, urmat de intervalele 3.001–5.000 lei și 7.001–9.000 lei.

Venitul net actual:

• 0,8% – sub 3.000 lei
• 26% – între 3.001 și 5.000 lei
• 39,6% – între 5.001 și 7.000 lei
• 22,8% – între 7.001 și 9.000 lei
• 8% – între 9.001 și 12.000 lei
• 1,7% – între 12.001 și 14.000 lei
• 0,7% – între 14.001 și 16.000 lei
• 0,2% – între 16.001 și 18.000 lei
• 0,2% – peste 18.000 lei

Dosarul cu șină, confirmat de data aceasta chiar de funcționari

Un studiu APSAP publicat în iulie 2026 arăta că cetățenii percep România drept țara „dosarului cu șină”. Noul studiu aduce confirmarea din interiorul sistemului: 48,6% dintre angajații publici folosesc constant dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital, iar alți 40,4% le folosesc parțial. Cumulat, 89% dintre angajații statului lucrează în continuare pe hârtie în paralel cu sistemele electronice. Doar 4,1% își desfășoară activitatea exclusiv digital.

CITEȘTE ȘI Fraudă prin e-Factura. Avertizare: verificați facturile înainte de achitare! Unele nu reprezintă produse achiziționate ori servicii prestate

Mai mult, pentru 59,8% dintre respondenți digitalizarea înseamnă des sau foarte des birocrație dublată: aceleași documente circulă și pe hârtie, și în sistem electronic. Doar 13,9% spun că digitalizarea din instituția lor reduce în mod clar volumul de muncă inutilă.

„În iulie, cetățenii ne-au spus că România este țara dosarului cu șină. Acum răspund funcționarii înșiși: 9 din 10 îl folosesc în continuare pentru documente care există și în calculator. Cetățeanul și funcționarul sunt, de fapt, de aceeași parte a problemei – amândoi prizonierii aceleiași hârtii. Statul cheltuie bani pe digitalizare și obține birocrație dublă: același document circulă și pe hârtie, și electronic”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.

Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini automatizabile

Costul acestei birocrații se măsoară în timp de muncă plătit din bani publici. 48,4% dintre angajații statului pierd zilnic peste o oră cu sarcini care ar putea fi automatizate – introducere de date, semnări, ștampilări, copierea informațiilor între sisteme – iar 25,2% pierd peste două ore pe zi. Raportat doar la cei 2.169 de respondenți, rezultă mii de ore de muncă irosite în fiecare zi.

„Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini pe care un calculator le face în secunde. Doar la nivelul celor 2.169 de respondenți vorbim de mii de ore de muncă plătite din bani publici, irosite zilnic pe ștampile, copieri și semnături. Timpul funcționarului este, la fel ca timpul cetățeanului, o resursă publică ignorată”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.

Sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie

Datele nu descriu un dezastru. 57,4% dintre angajați apreciază că administrația publică s-a îmbunătățit față de acum 5 ani, 41,1% simt frecvent că munca lor contribuie la îmbunătățirea societății, iar 30,1% văd clar în propria instituție rezultatele investițiilor din ultimii ani. Problema pe care o semnalează studiul este direcția: progresul există, dar reforma anunțată public nu trece de organigrame, iar digitalizarea nu trece de scanarea hârtiei.

CITEȘTE ȘI Două surori gemene identice din România au fost confundate de noul sistem de control la frontiere al UE, scoțând la iveală noi probleme tehnice

„Ca și în studiul dedicat cetățenilor, concluzia nu este că totul e un dezastru. 57% dintre angajați văd o administrație mai bună decât acum cinci ani. Problema este viteza și substanța: sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie și în reforme care nu trec de comunicatul de presă”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.169 de respondenți angajați în sectorul public, din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic. Rezultatele surprind percepția unui public angajat în sectorul public, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, și trebuie interpretate ca atare, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru toți angajații publici din România