Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare.
„Furtul de artă a avut un impact enorm și a dus la multe tulburări în Olanda și România. Au apărut tulburări în lumea artei internaționale, chiar dacă Muzeul Drents a respectat toate cerințele de siguranță, așa cum reiese din raportul de asigurare”, a declarat judecătorul de caz în pronunțarea sentinței, citat de RTV.
Magistratul a amintit că între 250 și 275 de grame de explozibil au fost folosite pentru a forța intrarea în Muzeul Drents din Assen unde erau expuse comorile din patrimoniul României și a spus că o grenadă de mână obișnuită cântărește între 150 și 200 de grame. „Muzeul Drents nu a putut face față unei asemenea forțe”, a declarat judecătorul, potrivit Agerpres.
Instanța din Olanda a pronunțat sentințe mai grele decât cele cerute de procurori
Instanța a considerat că muzeele ar putea fi mai puțin dispuse să predea comori de artă din cauza unor astfel de infracțiuni grave. Instanța a amintit și de cuvintele directorului Muzeului Drents, Robert van Langh: „Este vorba despre un patrimoniu care nu aparține unei singure persoane, ci tuturor”.
Judecătorul a declarat că nu poate distinge între rolurile jucate de cei trei în restituirea comorilor de artă. Jan B. (21 de ani) și Douglas Chesley W (37 de ani). încheiaseră o înțelegere cu Ministerul Public din Olanda care includea o pedeapsă de 44 de luni de închisoare în schimbul dezvăluirii locului în care se află comorile.
Însă judecătorul a considerat că gravitatea jafului este de o asemenea importanță încât „doar o pedeapsă grea cu închisoarea poate fi suficientă”. Dat fiind faptul că judecătorul a pronunțat o sentință mai dură decât cea promisă de procurori, cei doi bărbați pot ataca decizia.
Al treilea inculpat, identificat în documentele juridice drept Bernhard Z. (35 de ani), a refuzat să coopereze cu anchetatorii olandezi.
Au fost transportate cu mașină blindată la Muzeul Național de Istorie a României.
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice, recuperate în urma furtului din Țările de Jos, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 22 aprilie-3 mai, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 - 18:00.
Cornel Ilie, managerul interimar al MNIR, a dat asigurări că nu are îndoieli refertioare la autenticitatea pieselor. Coiful de la Coțofenești, ușor deformat, va intra în proces de restaurare după metode conforme.
Directorul MNIR, Cornel Ilie, a declarat că "pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coțofenești și cele două brățări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Național de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare. Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile și ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituții și perseverenței autorităților".
Referitor la daunele pe care le-a suferit Coiful, managerul MNIR a precizat: "Coiful are un obrăzar afectat, s-a desprins o parte de pe o urmă veche a restaurării. Procesul de restaurare va fi mai ușor. Este puțin ovalizat, deformat, însă vom face o serie de investigații, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura așa cum se cuvine. Nu este ceva care să fie complicat. Vom avea și o colaborare cu colegii olandezi".
Muzeul Național de Istorie a României are în vedere organizarea unei expoziții temporare dedicate pieselor repatriate, cu o durată estimată de aproximativ zece zile. Această expunere va permite prezentarea publică a artefactelor recuperate în condiții de siguranță, înainte de intrarea în procesul de restaurare.
În ianuarie anul acesta, guvernul olandez a achitat integral despăgubirea de 5,7 milioane de euro legată de jaful major de opere de artă care a avut loc în ianuarie 2025, la Muzeul Drents din Assen.
În documentele puse la dispoziția presei de către Ministerul Culturii reiese că valoarea de inventar și de asigurare a coifului de aur de Coțofenești este de 4,3 milioane euro, iar valoarea fiecărei brățări dacice furate este între 450.000-500.000 euro. Toate piesle împrumutate muzeului olandez au fost asigurate pentru 30 milioane euro.
Conform contractului de asigurare, în cazul în care bunurile sunt recuperate, se restituie asigurarea, iar în cazul în care bunurile au fost recuperate, dar au suferit daune, din asigurare se va scădea costul restaurării.
În acest context, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a arătat că se face o evaluare a stării coifului.
Deși coiful nu ar fi suferit vreo daună semnificativă, din asigurarea încasată va fi scăzut costul unor eventuale reparații și al brățării încă negăsite.
”Din banii respectivi, în primul rând se va face o evaluare a stării obiectelor găsite. Înțeleg că la coif ar fi minime probleme în zona obrăzarului, dar absolut nesemnificative. După ce se va face evaluarea, se vor face eventuale reparații necesare, se va scădea, desigur, cea de-a treia brățară, dacă până atunci nu va fi găsită, și minus acești bani, suma, sigur, va fi restituită”, a spus Dogioiu.
Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Au fost găsite învelite în prosop și îngropate.
Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Obiectele sunt artefacte din patrimoniul românesc și sunt considerate a avea o valoare culturală semnificativă.
Cine sunt suspecții
Trei bărbați din Heerhugowaard - Douglas Chesley W., 36 ani, Bernhard Z., 35 ani, și Jan B., 21 ani - sunt considerați principalii suspecți și au fost puși sub acuzare oficial. Aceștia rămân în arest și au refuzat până în prezent să dea declarații.
Sursa foto: Inquam Photos / Vincent Jannink
Toți trei sunt acuzați de furt, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului.
Alți patru suspecți, acuzați că au jucat roluri secundare în furt, au fost eliberați din arest, dar rămân suspecți.
Procurorii au declarat că suspecții au pătruns cu forța în Muzeul Drents folosind o bombă cu artificii și baroase.
Imaginile camerelor de supraveghere arată persoane mascate intrând în clădire cu puțin timp înainte de explozie, care a distrus o ușă de sticlă și vitrine.
Anchetatorii au declarat că suspecții au exploatat punctele slabe cunoscute ale construcției vitrinelor muzeului.
