Doar 234 de refugiați (13,1% din numărul pe care susținea Guvernul că-l poate primi - 1.785 - sau 3,6% din cota impusă de Comisia Europeană - 6.350) au beneficiat în 2016 de asistență socială în România, potrivit unui document al Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
98 dintre aceștia s-au “refugiat” în București, 36 în Galați, 21 în Suceava, 20 în Timiș, 15 în Maramureș și 10 în Constanța.
În pofida dezbaterilor la nivel european și local cu privire la impactul pe acre “fluxul” de refugiați l-ar putea avea asupra execuției bugetare a statelor membre, numărul acestora, cel puțin în România este în descreștere. În timp ce în 2016, 234 de refugiați au beneficiat de asistență socială, în 2015 numărul acestora era dublu, 554, pentru care guvernul a plătit ajutoare în valoare de 1,27 milioane de lei. În 2014, numărul refugiaților care beneficiau de asistență socială era și mai ridicat, 626, aceștia costând statul român 1,84 milioane de lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit Legii 122/2006 privind azilul în România, pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are dreptul de a primi asistență socială în condițiile prevăzute de Legea asistenței sociale. De asemenea, recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului dreptul de a beneficia de asistență socială în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români precum și dreptul de a beneficia, la cerere, de un ajutor lunar nerambursabil, al cărui cuantum este de 540 lei, pentru o perioadă de maximum 12 luni, dacă, din motive obiective, persoana este lipsită de mijloacele de existență necesare. Fondurile necesare în vederea acordării aiutorului lunar sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pr·in Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile județene pentru plăti și inspecție socială.
Distribuția pe județe a refugiaților care au beneficiat de asistență socială în 2016
| Județ | Număr de refugiați |
|---|---|
| București | 98 |
| Galați | 36 |
| Suceava | 21 |
| Timiș | 20 |
| Maramureș | 15 |
| Constanța | 10 |
| Bacău | 8 |
| Ilfov | 7 |
| Giurgiu | 5 |
| Cluj | 4 |
| Dolj | 3 |
| Sibiu | 3 |
| Călărași | 2 |
| Brăila | 1 |
| Iași | 1 |
Doar 80 de refugiați în nevoie de relocare - acceptați în perioada 2016-2017
Situația nu este surprinzătoare decât la prima vedere, în aprilie 2016 , guvernul României decizând, printr-o Hotărâre de Guvern că va accepta, în perioada 2016-2017, un număr de 80 de refugiați în nevoie de relocare. Prin hotărâri de guvern anterioare, România a acceptat 120 de refugiați în perioada 2008 - 2010, 40 de refugiați în perioada 2012-2013 și alți 40 de refugiați în perioada 2014-2015. Conform definiției legale, prin refugiat în nevoie de relocare se înțelege străinul aflat pe teritoriul altui stat, care a fost recunoscut ca refugiat potrivit Convenției de la Geneva, care nu beneficiază de protecție efectivă, nu are posibilitatea integrării pe teritoriul statului de azil și nu are posibilitatea de repatriere voluntară în condiții de siguranță și demnitate.
Estimări alarmamiste
Numărul de refugiați și sumele alocate sunt mult mai reduse decât cele calculate de oficialii români în momentul în care Comisia Europeană a decis impunerea unei cote de 6.350 de refugiați României, când se estima că adăpostirea acestora ar putea costa 90 milioane de lei, o parte suportată de la bugetul de stat, alta din contribuția financiară nerambursabilă la proiectele de grant atribuite din Fondul pentru azil, migrație și integrare.
Potrivit legii privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, menită să implementeze două directive UE din 2013 în legislația națională, se stabilea o valoare maximă a costurilor asistenței acordate unui refugiat pe o perioadă de 10 luni. Costurile cu hrana, de exemplu au fost majorate la 10 lei/zi, cele cu îmbrăcămintea de vară (perioada aprilie - septembrie) la 67 lei, cele cu îmbrăcăminte de iarnă (perioada octombrie - martie) la 100 lei. În plus, s-a stabilit un tarif de 6 lei pe zi al costurilor cu serviciile. Totalul cu hrana, îmbrăcămintea și alte servicii era estimat de MAI la 4.967 lei/solicitant de azil, pentru o perioadă de 10 luni.
Marea problemă a creșterii numărului de refugiați era cea a capacități de cazare. Potrivit autorităților, România poate găzdui în centrele sale doar 1.785 de refugiați, ceea ce înseamnă că pentru ceilalți să se plătească chirie. Noua lege prevedea și o estimare de costuri privind cazarea, în situația în care capacitatea de cazare IGI este depășită: o chirie de 450 lei/lună, întreținere pe perioada de vară de 120 lei/lună, iar pentru iarnă de 155 lei/lună. Totalul cu chiria și întreținerea era estimată de MAI la 5.875 lei/solicitant de azil, pentru o perioadă de 10 luni. În plus, refugiații sunt asigurați din oficiu, contribuția de asigurare pentru sănătate fiind aplicată unei baze de calcul de două salarii minime pe economie și suportată de la bugetul de stat. Așa se face că MAI estima cheltuieli de asigurare socială de 4.800 de lei/solicitant de azil, pentru o perioadă de 10 luni.
Marele câștigător al acestor calcule care s-au dovedit, deocamdată, fanteziste, a fost chiar autorul Proiectului de modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor , Ministerul Administrației și Internelor, care a propus suplimentarea numărului de angajați ai ministerului cu 6.485 de persoane, propunere acceptată de CSAT, pentru a face față valului de refugiați.
UE ar prefera să investească în țările de origine
De altfel, și UE pare a-și schimba tactica cu privire la situația refugiaților. Potrivit deputatului european Siegfried Mureșan, din partea Partidului Popular European (PPE), raportor din partea Parlamentului European pentru bugetul UE din 2018, „Uniunea Europeană va trebui să continue alocările financiare pentru soluționarea crizei refugiaților și pentru creșterea siguranței cetățenilor europeni. Experiența ne arată că este mult mai ieftin și mai eficient să investim în țările de origine ale migranților și în țările de tranzit”.
În prezent există un fond pentru Africa, un fond pentru Siria și o facilitate pentru Turcia.
Fondul pentru Africa este de 1,8 miliarde euro. În prezent, pe acest continent sunt 1,5 miliarde oameni și sunt probleme cu asigurarea resurselor de hrană și apă potabilă. Lor trebuie să li se asigure condiții acceptabile în încercarea de a preveni pornirea acestora către Europa.
Pentru Siria fondul este de un miliarde de euro, dintre care 500 milioane euro direct de la bugetul Uniunii Europene și 500 milioane euro asigurate de statele membre. Până la mijlocul anului trecut, guvernele naționale nu viraseră decât 80 de milioane euro în fondul pentru Africa și 50 de milioane euro în cel pentru Siria. Pentru Turcia, facilitatea este de 3 miliarde euro, dintre care 1 miliard euro va fi asigurat de la bugetul UE, iar 2 miliarde euro ar urma să cadă în sarcina țărilor membre. Banii ar urma să fie dați către organizații neguvernamentale și nu guvernelor statele ajutate, față de care nu există încredere, fiind nedemocratice, ilegitime.
