Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care schimbă din temelii modul de funcționare al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Proiectul, care a ajuns la Senat, propune în principal ca ANPC să iasă de sub aripa Guvernului și să treacă sub control Parlamentar.
Instituția, propune inițiatorul legii, ar urma să fie condusă de un Consiliu format din șapte membrii. Pe un model asemănător cu cel aplicat în cazul Consiliului Băncii Naționale a României sau cel al Autorității de Supraveghere Financiară, membrii vor fi propuși și avizați de comisiile de specialitate din cele două camere ale Parlamentului și votați în plen.
Poziția de președinte al ANPC va fi asimilată celei de ministru, iar cea de membru al Consiliului funcției de secretar de stat. Consiliul ar urma să aibă și un vicepreședinte.
Ca urmare, numirea în funcție a membrilor consiliului se va face prin decret prezidențial în urma depunerii jurământului, cum se întâmplă și în cazul miniștrilor.
Ca și în cazul membrilor consiliului ASF sau BNR, cei de la ANPC vor trebui să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate și pot fi demiși în cazul în care s-ar afla în incompatibilitate cu funcția.
Totuși, în cazul ANPC criteriile de eligibilitate propuse sunt mai generale. Membrii ar trebui să fie cetățeni români, să cunoască limba română, să fie absolvenți de studii superioare indiferent de profil, să nu fi suferit condamnări penale, să nu fie membrii ai unui partid politic, să aibă “capacitate deplină de exercițiu”, să beneficieze de o bună reputație și să dea dovadă de “înaltă competență profesională în domeniul protecției consumatorului”.
Pentru prima dată de la înființare, ANPC va avea posibilitatea să aplice amenzi calculate ca procent din cifra de afaceri a societății sancționate, la fel cum face Consiliul Concurenței.
Ca și ASF, ANPC va fi obligată să depună anual un raport asupra activității. Raportul trebuie aprobat de Parlament, în caz contrar conducerea fiind schimbată.
În prezent, ANPC este condusă de un președinte numit de Guvern. Autoritatea a căpătat în ultimii ani o forță din ce în ce mai mare în condițiile în care în România au apărut mai multe legi favorabile consumatorilor cum ar fi Legea clauzelor abuzive sau Ordonanța de Urgență 50/2010 privind creditele de consum.
