Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, spune că reglementarea a devenit o povară după criză și că este nevoie de o revizuire împreună cu băncile, pentru că se pune frână dezvoltării activității bancare. Ghețea spune că cerințele de capital și noile prevederi privind restructurarea creditelor sunt prea rigide.
“Reglementarea după criză a devenit o povară și este datoria noastră, a comunității bancare, și a BNR împreună cu noi să revizuim continuu reglementările generale”, spune Ghețea.
La nivel european au fost introduse noi cerințe pentru creditele restructurate/reeșalonate, astfel încât acestea sunt considerate neperformante timp de 1-2 ani, dacă apar chiar și scurte întârzieri la plată, deși anterior autoritățile au încurajat băncile să-i păsuiască pe clienții care au întâmpinat dificultăți.
“Pe o serie întreagă de companii care au primit sprijin trebuie să le ții la credite neperformante un an sau doi. S-a schimbat un pic regula în timpul jocului și ne-am trezit să trebuie să facem provizione”, spune Ghețea, în cadrul seminarului EU-Cofile, organizat de Alpha Bank și Asociația Română a Băncilor.
“E un exemplu dureros pentru băncile comerciale, care pentru această facere de bine am mers la mame și am cerut bani. Noi, la CEC Bank, am tot rugat pe acționari să ne lase să majorăm capitalul din profitul pe care l-am făcut (…) Nu sunt împotriva reglementării, dar dacă ajungi în situația în care cumva compania asta pe care ai salvat-o de la insolvență, mai întârzie o dată 31 de zile din motive obiective, din cauză de gripă porcină, aviară, din cauză de ploi și vânt, nu se ține cont”, explică Ghețea.
Bancherul mai arată că legea nu deosebește între acei clienți care intră în restructurare pentru că sunt în insolvență și cei pentru care este agreată o reeșalonare pentru că face bine atunci și afacerii și băncii.
Un alt exemplu dat de Ghețea vine din noile cerințe de capital diferențiate în funcție de rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane. Astfel, pentru o bancă de risc sistemic cerința minimă de capital crește cu un punct procentual. Se mai adaugă un punct dacă rata neperformantelor e peste 5% și încă un punct dacă gradul de acoperire cu provizioane e de sub 55%.
“Nu e niciun fel de granularitate”, spune Ghețea, care arată că cel cu o rată a creditelor neperformante de 5,1% este la fel penalizat cu cerințe de capital ca cel care are peste 8% sau cel care are un grad de acoperire cu provizioane de 54,9% are aceleași cerințe majorate cu cel care acoperă creditele restante doar în proporție de 40%.
Noua reglementare a fost introdusă la solicitarea Consiliului de Supraveghere Macroprudențială, diin care fac parte reprezentanții BNR, ci ai Ministerului de Finanțe și cei ai Autorității de Supraveghere Financiară.
Ghețea spune că el, în calitate de bancher, și nu de președinte al Consiliului de Administrație al CEC Bank sau de președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, consideră că nu este corect modul în care cerința se aplică.
Dacă cei care au gândit și impus acest lucru ar fi lucrat într-o bancă comercială, ar fi văzut că îți cade un client și se schimbă lucrurile rapid până apuci să rectifici indicatorii, iar noile praguri trebuie menținute cel puțin un an, explică Ghețea.
“E corect să aplicăm așa-ceva sau distorsionăm piața? Unele bănci trebuie să-și majoreze capitalul”, spune Ghețea.
“S-a ajuns ca solvabilitatea minimă, cel puțin în România, să fie cu mult peste 8% cât zice Basel III… ci cam la 15%”, explică bancherul.
Ghețea a dat exemplu de dialog bun cu BNR în situația Regulamentului 17 care aduce noi condiții pentru creditarea persoanelor fizice, începând cu anul viitor. Față de forma inițială a proiectului au fost scoase cheltuielile minime de subzistență și modificate noile praguri.
“ARB a trimis propuneri. Marea lor majoritate au fost preluate. Nu avem obiecții la ceea ce s-a făcut. Cred că e primul exercițiu de revizuire a unor norme și de aducere la zilele noastre”, explică Ghețea.
Președintele CEC Bank spune că ar trebui să fie rediscutate și alte reglementări, inclusiv cele la nivel european care sunt implementate direct prin regulamente, și că ar trebui mai multă libertate de transpunere în dreptul intern.
