Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, i-a trimis o scrisoare lui Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, în care respinge concluziile anchetei derulate de Comisia economică din Senat cu privire la investigația derulată de Consiliu în perioada 2008-2013 privind un posibil cartel al băncilor pentru manipularea ROBOR.
Comisia economică, condusă de senatorul ALDE Daniel Zamfir, a finalizat ancheta privind presupusele nereguli ale investigației Consiliului Concurenței cu propunerea ca președintele Klaus Iohannis să îl demită pe Chirițoiu de la conducerea instituției.
În raportul de anchetă a senatorilor, Chirițoiu este acuzat că a acționat cu rea-credință, în principal pentru că nu ar fi pus la dispoziția tuturor membrilor Plenului Consiliului un contra-raport realizat de un funcționar al instituției care conținea o concluzie contrară celei la care a ajuns structura de investigație – anume că băncile nu au făcut un cartel pentru creșterea indicelui ROBOR în octombrie 2008, motiv pentru care nici nu au fost sancționate.
Ancheta comisiei senatoriale a ajuns, simultan, la concluzia contradictorie că ROBOR ar fi fost manipulat de către bănci și că investigația ar fi fost închisă incorect, dar și la cea că BNR a manipulat ROBOR în sensul scăderii dobânzilor, după cum Profit.ro a scris anterior.
Chirițoiu îi scrie lui Tăriceanu (click aici pentru document) că este îngrijorate de concluziile „eronate” ale anchetei parlamentare, “de natură a avea consecințe grave”.
“Considerăm că aceste erori sunt rezultatul atât al unor informații inexacte preluate ca fiind adevărate, cât și al interpretării defectuoase asupra prevederilor legislației relevante incidente în materie”, scrie președintele Consiliului.
El arată că nu exista o obligație legală ca reprezentanții băncilor să fie audiați la finalul investigației, așa cum pretinde raportul de anchetă al senatorilor, în condițiile în care investigația nu a găsit dovezi suficiente pentru încălcarea legii.
Unul dintre funcționarii audiați în Comisia economică a declarat că UniCredit ar fi admis implicit vinovăția, prin solicitarea ca documentele ridicate de Concurență în timpul investigației (în principal corespondență electronică) să fie clasificate drept secrete de afaceri.
“Încadrarea de către o întreprindere a anumitor informații ca fiind confidențiale față de terți, realizată în cadrul procedurii de acces la dosarul cazului, nu reprezintă o recunoaștere a unei fapte anticoncurențiale”, susține, însă, Chirițoiu.
Un alt funcționar al Consiliului a declarat în fața Comisiei economice că Radu Ghețea, președinte al CEC Bank și al Asociației Române a Băncilor, l-ar fi sunat pe Chirițoiu să-i ceară închiderea investigației.
Chirițoiu susține că soluția de închidere a investigației este rezultatul exclusiv al deliberării Plenului instituției, fără a face vreo referire directă la un posibil telefon primit de la Ghețea.
Președintele CC adaugă că ancheta, prin propunerile cu care a venit, reprezintă o ingerință în independența Consiliului, așa cu este ea protejată de legile naționale și europene, deciziile instituției fiind supuse doar controlului în instanța de contencios.
„Asumarea de către o comisie parlamentară a unor competențe de analiză pe fond a cazurilor investigate de autoritatea de concurență și de control asupra legalității actelor administrative reprezintă o ingerință în activitatea autorității și, pe cale de consecință, a autonomiei funcționale și independenței decizionale a acesteia”, scrie Chirițoiu.
În adresa către Tăriceanu este atașată și o scrisoare a comisarului european pentru Concurență în care sunt exprimate îngrijorări cu privire la anchetă și cu posibila încălcare a Directivei 1/2019 – aflată în perioada de transpunere -, ce întărește independența autorităților naționale de concurență, care nu au voie să primească instrucțiuni din partea altor autorități ale statului. Totodată, precizează comisarul european, legislația europeană nu permite demiterea conducerii autorității decât în caz de abateri grave.
Discuțiile despre o posibilă manipulare a ROBOR au fost deschise de către reprezentanți ai PSD și ALDE, după creșterea indicelui, de care sunt legate creditele cu dobândă variabilă în lei, începând cu toamna lui 2017. De la minime istorice de sub 1%, ROBOR a ajuns la peste 3%.
În timp ce Banca Națională și majoritatea analiștilor au pus creșterea dobânzilor interbancare pe seama inflației (ajunsă de la un nivel apropiat de 0 la chiar și peste 5% anul trecut) și a creșterii dobânzii de referință a băncii centrale, unii dintre reprezentanții coaliției (inclusiv ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici) au acuzat manevre oculte ale sistemului bancar.
Tăriceanu, șeful ALDE, declara, la finele lunii ianuarie, că ROBOR ar putea fi manipulat. În februarie, Biroul permanent al Senatului a aprobat deschiderea unei anchete asupra modului în care Concurența a gestionat investigația privind piața bancară.
