Extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților, subprefecților, directorilor serviciilor deconcentrate, secretarilor generali și adjuncți, directorilor generali din ministere cu riscul creșterii politizării, cu evaluarea înalților funcționari publici o dată la 1-2 ani și retragerea automată a acestui statut după două calificative nesatisfăcătoare, este una dintre variantele analizate de Guvern privind administrația publică.
Pentru reformarea administrației, Guvernul ia în calcul angajarea răspunderii în fața Parlamentului.
Prefecții, subprefecții, directorii și secretarii vor fi numiți pe post doar după absolvirea unui curs specializat de 1-2 ani, fără a fi permise numiri temporare, în varianta acestui scenariu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O altă variantă aflată în analiză este limitatea funcțiilor politice la cele ale demnitarilor de astăzi, cu evaluarea periodică a înalților funcționari publici, dar cu unele dubii legate de faptul că mediul politic nu a acceptat până în prezent nivelul limitat de politizare, ci a introdus în timp numeroase derogări.
Profit.ro a anunțat, în urmă cu trei săptămâni, intenția Guvernului de a-i reintroduce pe prefecți în categoria demnitarilor publici, impunându-le absolvirea unui curs specializat.
În prezent, prefecții și subprefecții nu pot fi membri ai unui partid.
De precizat că ministru al Administrației Publice este în prezent Vasile Dâncu, anterior ministru în Guvernul Adrian Năstase și senator PSD, prezența acestuia în Guvern, pe un post care controlează fonduri importante inclusiv pentru primari, fiind explicată de premierul Dacian Cioloș, la momentul numirii, prin faptul că are experiență în domeniul administrației publice și cunoaște bine societatea românească, putând astfel să asigure o legătură între societate și Guvern.
CITEȘTE ȘI Bugetarii vor fi plătiți cu salariu fix plus venit variabil raportat la performanță, inclusiv pe baza feedback-ului de la firme și populație Un document redactat acum la nivelul Guvernului relevă că extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților și al subprefecților este varianta A analizată de Guvern. Aceasta presupune ca în corpul înalților funcționari publici să fie păstrați doar secretarul general și secretarul general adjunct, secretarul general de prefectură și inspectorul guvernamental.
În opinia Guvernului, avantejele acestui sistem sunt separarea clară a nivelului politic de cel al funcției publice, posibilitatea profesionalizării funcției publice, reguli clare de recrutare, selecție și promovare, "flexibilitate mai mare" a factorului politic prin creșterea numărului de poziții politice cu asigurarea unei legături politice directe între Guvern și prefect și "stimularea" partidelor în a găsi în interiorul lor un corp profesionist de manageri administrativi.
CITEȘTE ȘI SPP își înnoiește flota de mașini pentru escorta demnitarilor, cu până la 128 de autoturisme În același timp, însă, Guvernul admite că această variantă are ca dezavantaje creșterea nivelului politizării fără ca un corp de profesioniști să apară în interiorul partidelor, precum și "o posibilă critică" din partea societății civile. Aceasta poate presupune inclusiv proteste de stradă. Executivul consideră din acest motiv că ar fi nevoie de un consens politic larg și permanent între partide și în interiorul lor pentru a respecta regulile.
Scenariul B al Guvernului este chiar mai amplu: extinderea funcțiilor politice nu doar la nivelul prefecților și al subprefecților, ci și al directorilor de servicii deconcentrate, secretarilor generali și adjuncți, directorilor generali.
În acest scenariu, angajații de la cabinetele demnitarilor vor fi aleși în continuare "pe bază de încredere", corpul înalților funcționari publici dispare, iar toți acești noi deținători ai statutului politic vor fi numiți tot după un curs de specializare de 1-2 ani, ca în prima variantă, fără numiri temporare pe post.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT SRI a convins parlamentarii că regimul cartelelor prepay trebuie reglementat Ca avantaje ale acestui al doilea scenariu sunt prezentate din nou "flexibilitatea foarte mare" a factorului politic prin creșterea numărului de poziții politice, introducerea de criterii profesionale pentru pozițiile administrative decise politic și "stimularea" partidelor în a crea în interiorul lor un corp profesionist extins de manageri administrativi, ca și o responsabilitate politică mai clară pentru rezultate, iar ca dezavantaje Guvernul își asumă faptul că nivelul politizării va crește foarte mult, ca și o posibilă instabilitate indusă de eventuale schimbări frecvente de guvern și, evident, critici din partea societății civile sau a sindicatelor.
Al treilea scenariu gândit de Guvern este aplicarea modelului de reformă din 2004-2006 "în litera și spiritul lui original", în care funcțiile politice din administrație sunt limitate la cele de astăzi (președinte de structură, ministru, secretar de stat, șefi de agenții, parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliu județean, consilier local și județean) , corpul înalților funcționari publici rămâne ca în prezent (cu prefect, subprefect, secretar general și adjunct, inspector guvernamental), dar cu condiții clare de recrutare și evaluare o dată la 1-2 ani, cu tregerea automată a statutului la două calificative nesatisfăcătoare.
Avantaje pentru această variantă, care este însă a 3-a luată în calcul, ar fi separarea clară a funcției publice de nivelul politic, posibilitatea profesionalizării funcției publice și o anumită flexibilitate a factorului politic de a decide numirile pentru funcțiile publice.
Guvernul pare însă să nu se îndrepte spre această variantă explicând pe larg care ar fi dezavantajul, și anume că experiența arată că sistemul proiectat în perioada 2004-2006 nu a funcționat niciodată în parametri inițiali, fiind distorsionat printr-o serie de practici și instrumente, precum introducerea succesivă a unui lung șir de excepții și derogări și prin acceptarea exercitării temporare a funcțiilor publice de conducere.
"Acest lucru arată că mediul politic nu a acceptat nivelul strict limitat de politizare avut în vedere inițial de această alternativă", se justifică Guvernul practic prin poziția de forță a partidelor.
Mai mult, Guvernul continuă să explice de ce această a treia variantă, care nu implică creșterea politizării, nu ar avea succes, și anume pentru că partidele nu ar avea astfel niciun "stimulent" de a se profesionaliza în interior prin pregătirea unor cadre care să ocupe funcții de top management în administrația publică.
Un alt dezavantaj prezentat caracterizează de fapt actualul sistem administrativ: permite o responabilitate "difuză" pentru rezultate.
Guvernul se gândește și la crearea unei structuri de guvernanță de tip "consiliu științific", format din cadre didactice universitare, personalități ale vieții publice, organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul funcției publice și resurselor umane din administrație, care să evalueze și avizeze propunerile legislative în domeniu.
