Un număr de 67 posturi de primari, din municipii, orașe și comune, au fost vacantate, iar 42 dintre primari și-au pierdut scaunul de edil din cauza unor acuzații sau condamnări pentru corupție, conflict de interese sau alte fapte de natură penală, începând cu luna iunie a anului trecut și până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an.
În aceeași perioadă, două posturi de președinți de consilii județene au fost vacantate, iar 13 parlamentari și-au pierdut acest statut în urma unor asemenea acuzații.
11 primării de orașe
Conform datelor oficiale consultate de Profit.ro, 10 municipii au, în prezent, postul de primar vacantat. Cu excepția Sibiului, de la primăria căruia a demisionat actualul președinte Klaus Iohannis, restul de 9 municipii și-au pierdut primarii în urma unor acuzații de corupție.
Este vorba de Constanța, Târgoviște, Miercurea Ciuc, Sighișoara, Piatra Neamț, Slatina, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea și Iași. Cazuri de notorietate sunt cele ale fostului edil al Constanței Radu Mazăre, primarului Iașiului, Gheorghe Nichita, și primarului din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan.
La Râmnicu-Vâlcea, interesant este faptul că nu unul, ci ultimii doi primari ai orașului au ajuns în spatele gratiilor sub acuzații de corupție: Emilian Frâncu și Mircia Gutău.
Acestora li se poate adăuga și primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care este însă doar suspendat din funcție, putând reveni la primărie o dată cu încetarea arestului la domiciliu. Oprescu nu și-a exprimat intenția de a demisiona după ce a fost arestat și este trimis în judecată pentru luare de mită.
În cazul orașelor mai mici, din cinci posturi de primari rămase vacante, două sunt în urma unor cazuri de corupție, respectiv la Cavnic și Tuzla. În cazul ultimei localități, atât primarul, cât și viceprimarul au fost condamnați.
31 primării de comune
La nivelul comunelor, 52 de primării au funcția de edil-șef vacantă, iar, în aceste cazuri, 31 dintre primari au fost obligați să plece ca urmare a unor cazuri de corupție, conflict de interese sau în urma altor fapte de natură penală, precum conducerea unui automobil pe drumurile publice fără permis valabil (primarul din Săpânța, județul Maramureș, și primarul din Peciu Nou, județul Timiș).
Comuna Budeasa din județul Argeș deține un trist record prin faptul că ultimii doi titulari ai postului de primar au demisionat în urma acuzațiilor de corupție, iar primarul interimar a fost nevoit să renunțe la funcție din același motiv.
În ultimul an, județul Bacău a reușit să înregistreze cinci localități cu postul de primar vacantat, dintre care patru sunt pentru cazuri de corupție. Celor cinci funcții li se adaugă 4 posturi vacantate înainte de iunie 2014, astfel încât 9 localități nu mai sunt conduse de primarii aleși în 2012.
Caraș-Severin este însă județul cu cele mai multe posturi de primar vacantate în ultimul an și patru luni, respectiv 7. Dintre acestea, 5 sunt cazuri de corupție, în timp ce primarul comunei Ocna de Fier a devenit cunoscut după ce a demisionat de la primărie pentru a pleca la muncă în Germania, nemulțumit de banii pe care îi primea ca edil-șef.
Din patru consilii județene rămase cu postul de președinte vacant, două cazuri, Botoșani și Mehedinți, sunt legate de corupție. Și în cazul municipiului Iași, președintele Consiliului Județean, Cristian Adomniței, a fost suspendat, ca urmare a arestării sale pentru acuze de corupție, dar acesta nu a demisionat din funcție.
În ultimul an au fost dizolvate și 8 consilii locale de comune. Și consiliul local al municipiului Rădăuți a fost dizolvat în primăvară, în urma unor dispute politice, lăsând localitatea fără nicio conducere, având în vedere că primarul fusese arestat anterior și trimis în judecată pentru fapte de corupție. Guvernul a fost nevoit în acest caz să emită o ordonanță de urgență prin care consiliul să fie reconstituit chiar și din membri supleanți, fapt care s-a întâmplat la mijlocul lunii octombrie.
13 locuri de parlamentari
Începând cu iunie 2014 și până în prezent, 20 de locuri de parlamentari au fost vacantate, din care 4 la Senat. Dintre acestea din urmă, trei situații privesc cazuri de corupție (Sorin Roșca Stănescu și Darius Vâlcov) și, respectiv, de incompatibilitate (Akos Mora). Din cele 16 locuri de deputat rămase vacante, nu mai puțin de 10 au vizat, de asemenea, cazuri de corupție, cele mai cunoscute fiind ale fostului ministru Monica Iacob-Ridzi și fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc.
Pentru toate aceste locuri de parlamentari, fostul Guvern Ponta nu a decis organizarea unor noi alegeri, în pofida faptului că a fost acționat în instanță din acest motiv. Ultimele alegeri locale parțiale au fost în mai 2015 și este greu de crezut că Guvernul Cioloș va lua decizia organizării unor alegeri pentru primăriile vacantate, ținând cont că, în iunie anul viitor, sunt prevăzute alegeri locale generale.
