”Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”, spune președintele USR.
El precizează că nu vor renunța la desființarea acestor privilegii. ”Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere să fie eliminată această nedreptate, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o rezolvare”, subliniază liderul USR, potrivit News.ro
”Credința USR este că rolul statului e să motiveze performanța prin salarii corecte, nu competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați.”, mai afirmă Dominic Fritz.
Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a anunțat instituția.
Cei nouă judecători ai CCR au admis sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR.
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost amânată de CCR pentru 20 octombrie, la fel și Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Până în prezent, judecătorii CCR au respins obiecțiile de neconstituționalitate depuse de parlamentarii din Opoziție, pe Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
De asemenea, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanțiale condițiilor de pensionare pentru magistrați, a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
”Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă. Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor ”încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.
