Guvernul a aprobat proiectele de legi ale Justiției, iar prin adoptarea lor în Parlament va fi îndeplinit principalul obiectiv din Mecanismul de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Cătălin Predoiu.
Cabinetul Ciucă a adoptat propunerile de proiecte de legi ale Ministerului Justiției privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Aceste proiecte de legi ale Justiției reprezintă un obiectiv important în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, obiectiv care este restant de mai mulți ani de zile, prin adoptarea lor de către Parlament, noi reușind să îndeplinim principalul obiectiv din MCV. De asemenea, este un obiectiv în cadrul PNRR. Deci, prin adoptarea acestor proiecte, Guvernul și, ulterior, Parlamentul vor îndeplini un obiectiv-cheie în ceea ce am putea numi efortul de modificare și modernizare a cadrului normativ adresat Justiției. Judecătorii, procurorii, cetățenii merită un cadru normativ modern, reformat. (...) Magistratura română nu este cu nimic mai prejos decât magistratura din celelalte state membre UE și este nevoie să aducem și cadrul legislativ la un nivel corespunzător", a afirmat Predoiu, într-o conferință de presă.
El a menționat că Ministerul Justiției și-a atins o serie de obiective prin aprobarea în Guvern a Strategiei Naționale Anticorupție. De asemenea, proiectul de lege privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție a fost adoptat de Parlament.
"Aș menționa în aceeași serie, proiectul de lege privind avertizorii de integritate, proiect trecut prin Parlament, aflat acum în procedură parlamentară, în urma retrimiterii legii în Parlament de către președintele României", a completat Predoiu.
Ministrul a adăugat că urmează să fie elaborate și alte proiecte importante precum cel privind statutul personalului de specialitate - grefieri, IT-iști etc.
"Proiectele de modificare a Codurilor penale, pentru a integra în cuprinsul acestora deciziile Curții Constituționale ale României, decizii obligatorii, dar și alte proiecte care au fost înaintate dinspre Consiliul Superior al Magistraturii ca propuneri de legiferare, cum ar fi instituția ajutorului judecătorului. Sunt o serie de instrumente legislative care vor întregi și moderniza, în același timp, cadrul legislativ adresat Justiției", a susținut Cătălin Predoiu.
1. PROIECT DE LEGE privind statutul judecătorilor și procurorilor
Proiectul de lege reglementează statutul magistraților, în acord cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Astfel, noile modificări vizează reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraților în acord cu deciziile Curții Constituționale în materie: admiterea în magistratură, stagiul și examenul de capacitate, numirea magistraților, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea și formarea profesională, numirea în funcții de conducere, revocarea din aceste funcții, delegarea, detașarea, transferul, numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.
În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul justiției fac parte 2 procurori din Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).
Referitor la profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, proiectul prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
De asemenea, actul normativ prevede flexibilizarea procedurilor de delegare și detașare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea și detașarea procurorilor se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind necesar ca, în raport de specificul activității parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid și suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public și răspunde de eficiența acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.
2. PROIECT DE LEGE privind organizarea judiciară
Proiectul de lege vizează modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară în acord cu recomandările organismelor europene și deciziile Curții Constituționale.
Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare și administrare a justiției, ca serviciu public; Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public.
Proiectul cuprinde reglementarea detaliată a înființării completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a competenței specifice a acestor formațiuni de judecată.
De asemenea, se stabilește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare, responsabili cu asigurarea bunei activități a instanței sau parchetului. Este diminuat numărul magistraților aleși în cadrul acestor organisme colegiale care au rolul de a hotărî cu privire la problemele generale de conducere ale instanței sau parchetului, concomitent cu includerea în cadrul acestor organisme a unor magistrați care ocupă funcții de conducere în cadrul instanței sau parchetului.
Cu caracter de noutate, proiectul de lege prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim și previzibil, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție va putea dispune, la propunerea președintelui acestei instanțe, repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorți.
Actul normativ prevede faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani, menținându-se soluția legislativă introdusă în anul 2018. Pentru un plus de claritate a reglementării, proiectul stabilește faptul că auditarea externă se face sub aspect tehnic, în scopul identificării și remedierii vulnerabilităților sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influențării repartizării aleatorii.
Auditarea externă se organizează de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiției și, în vederea remedierii unora dintre neregularitățile constatate, se va comunica și Consiliului Superior al Magistraturii.
În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.
Proiectul reglementează cu caracter de noutate procedura de numire în funcție a directorului și directorilor adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii.
De asemenea, actul normativ prevede revenirea la soluția existentă anterior anului 2018, stabilind faptul că localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
3. PROIECT DE LEGE privind Consiliul Superior al Magistraturii
Actul normativ menține soluția separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor, ținând seama de dihotomia secție de judecători - secție de procurori.
Proiectul de lege elimină soluția conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanță, respectiv în procesul de desemnare și alegere a judecătorilor și procurorilor de la celelalte instanțe și parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri. Astfel, vor fi aleși cei care au obținut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea asigură atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor și procurorilor ca membri ai CSM, cât și reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraților, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție.
Pentru evitarea unor blocaje instituționale în activitatea Plenului CSM, proiectul stabilește faptul că lucrările acestuia se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia.
De asemenea, proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ (nu și ministrul justiției) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.
Proiectul de lege introduce o serie de prevederi procedurale referitoare la soluționarea acțiunilor disciplinare de către secțiile Consiliului Superior al Magistraturii.
Termenul de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită. Modificarea asigură atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători și procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, cât și necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic.
Totodată, actul normativ prevede revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare, respectiv reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare; atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari; organizarea la nivelul Inspecției Judiciare a două direcții – Direcția de inspecție pentru judecători, respectiv Direcția de inspecție pentru procurori; inspectorul-șef are calitate de ordonator terțiar de credite; procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.
4. PROIECT DE LEGE privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar
Actul normativ creează cadrul legal pentru aplicarea, la nivel național, a Regulamentului (UE) 2019/816 privind stabilirea unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și asigură, totodată, transpunerea Directivei (UE) 2019/884.
Actul normativ stabilește o serie de măsuri care contribuie la consolidarea capacității autorității naționale în domeniul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor, astfel:
Ø desemnarea Inspectoratului General al Poliției Române drept responsabil pentru asigurarea, dezvoltarea, operarea și întreținerea evidenței informatizate a cazierului judiciar și a evidenței informatizate dactiloscopice în scopul conectării acestora la punctul național central de acces și a Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative, drept autoritate centrală;
Ø Inspectoratul General al Poliției Române stabilește și actualizează periodic lista personalului propriu autorizat să introducă, să modifice, să șteargă sau să consulte date din sistemul central ECRIS-TCN, precum și profilul acestuia;
Ø prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul sistemului central ECRIS-TCN este monitorizată și se supune controlului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare autoritatea de supraveghere, iar Inspectoratul General al Poliției Române furnizează toate informațiile solicitate de autoritatea de supraveghere, acordă acesteia accesul la evidențele proprii și îi permite în orice moment accesul la toate incintele utilizate în scopul prelucrării datelor din sistemul central ECRIS-TCN;
Ø utilizarea abuzivă a datelor din sistemul ECRIS-TCN, prelucrarea acestora sau schimbul de informații care contravine Regulamentului UE, constatate ca urmare a investigărilor desfășurate de către personalul autorității de supraveghere cu atribuții în acest scop, urmează a fi sancționate potrivit legii.
De asemenea, proiectul de lege reglementează o serie de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/884, astfel:
Ø când cetățeanul unui stat membru adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Extrasul din cazierul judiciar transmis de statul membru se atașează la certificatul de cazier judiciar emis de autoritățile române și se eliberează solicitantului de către unitatea de poliție la care a fost depusă cererea, în cel mult 10 zile de la data primirii acestuia;
Ø când un resortisant al unei țări terțe adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Determinarea statului sau a statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei solicitante se realizează prin utilizarea în condițiile legii a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și apatrizilor (ECRIS-TCN);
Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative, prin Compartimentul autoritatea centrală națională pentru schimb informatic de date din cazierul judiciar, este structura care îndeplinește atribuțiile privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre și va îndeplini și atribuții în ceea ce privește datele vizând cetățenii terți condamnați în Uniunea Europeană.
