Reprezentanții PSD, PNL și UDMR, care au împreună 68 din cei 134 de membri ai Senatului, nu au reușit să adopte prin vot ordonanța privind organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai, opoziția reclamând că de fapt ordonanța a fost respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesare nici pentru adoptare, nici pentru respingere. Comisia de regulament a Senatului urmează să analizeze procedura, dar ordonanța are chiar azi termen de adoptare tacită, urmând a fi transmisă apoi Camerei Deputaților.
Inițial, în plenul Senatului fusese adoptat și un amendament al opoziției care ar permite românilor din diaspora să voteze la prezidențiale în ziua de duminică, în ultima zi a scrutinului, până la ora 21 locală și nu până la ora 21 României, așa cum a stabilit Guvernul. Deși inițial amendamentul respins în comisii a fost adoptat în plen, reprezentanții puterii au reclamat aspecte neprocedurale și au impus reluarea votului asupra amendamentului, pe care apoi l-au respins.
În urma reluării votului, grupul AUR a părăsit lucrările Senatului, dar chiar și în aceste condiții, raportul de adoptare a ordonanței nu a întrunit cele 68 de voturi necesare pentru adoptarea unei legi organice, iar când la votul de respingere a legii nu a fost întrunită majoritatea senatorilor nici pentru, nici împotrivă.
Ca urmare, președintele interimar al Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a declarat că proiectul de adoptare a ordonanței va fi adoptat tacit, deoarece termnenul limită de adoptare a fost chiar ziua votului, 3 martie. Opoziția a reclamat însă că neîntrunind numărul neecsar nici pentru adoptare, nici pentru respingere, ordonanța a fost, de fapt, respinsă de către senatori.
În cele din urmă, după polemici procedurale, la propunerea liderului de grup PNL, Daniel Fenechiu, a fost votată ședința de plen a Senatului, pentru ca membrii comisiei de regulament să decică care este procedura în astfel de cazuri. În acest caz, ordonanța de organizare a alegerilor va fi adoptată tacit de Senat, urmând să fie transmisă pentru dezbatere și vor final Camerei Deputaților.
În comisii, senatorii stabiliseră că platformele online foarte mari vor avea termen de 12 ore, și nu de 5 ore - cum a prevăzut Guvernul, de la notificarea Autorității Electorale Permanente, pentru a elimina elimina un material publicitar considerat că nu respectă normele legale. Tot în comsiii, senatorii mai stabiliseră că va fi considerat material publicitar politic doar cel care îndeamnă în mod direct alegătorii cum să voteze.
În ordonanță, Guvernul a stabilit, sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri, că o platformă online, are 5 ore de la notificarea Autorității Electorale Permanente pentru a elimina un materialul publicitar electoral care nu respectă normele legale.
Senatorii din comisii majoraseră acest termen la 12 ore.
Ordonanța de urgență prevede și că considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.
În acest caz, senatorii eliminaseră din definiție termenul indirect.
Rămâne de văzut dacă aceste amendamente vor fi discutate și, eventual, impuse la Camera Deputaților.
Votul în străinătate va începe de vineri, 2 mai, între orele 7,00-21,00, iar duminică, 4 mai, se va încheia fie la ora 21 ora locală în țările din estul României, fie la 21 ora României, în statele aflate la vest de țara noastră, de pe fusuri orare diferite.
În România programul va putea fi prelungit în ziua votului cu până la 3 ore, dacă există secții de votare cu cetățeni care nu au putut votat până la ora 21.
Tot la data de 4 mai vor fi organizate și alegeri locale parțiale pentru 13 comune și pentru primăria municipiului Zalău, unde primarul a devenit deputat, primăria orașului Bușteni, respectiv pentru Consiliul Județean Bihor, unde liderul PNL, Ilie Bolojan, care a deținut poziția, a fost ales senator.
Guvernul a stabilit termene și măsuri logistice privind înregistrarea alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate, atât la secția de votare, cât și cu opțiunea ”vot prin corespondență. Începând cu a treia zi de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, alegătorul care dorește să voteze în străinătate se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente. În acest formular vor înscrie următoarele date: numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Exercitarea dreptului de vot la o secție de votare din străinătate nu este condiționată de înregistrarea în Registrul electoral ca alegător în străinătate.
La alegerile pentru președintele României și la alegerile locale parțiale în ziua de duminică, 4 mai 2025, votarea începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală a României 21:00. Votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri și în ziua dc sâmbătă, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00.În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.
Executivul a stabilit că plata pentru membrii secțiilor de votare va fi redusă cu 25% față de alegerile prezidențiale anulate, conform măsurilor luate la finalul anului trecut privind înghețarea salariilor în sistemul bugetar. Alocația de hrană va rămâne însă la plafonul anterior.
Aceste măsuri sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, au fost stabilite și se vor aplica în dialog cu marile platforme online.
Pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, actorii politici asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:
- o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
- identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poștală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare;
- o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau a unei promovării electorale plătite.
Aceste dispoziții se aplică și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale publicitate politice pe platforme online, platforme online foarte mari, motoare de căutare online sau alte rețele de socializare. Detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editarea materialelor publicitare politice se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente și se vor regăsi în Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor redirecționa de îndată Biroului Electoral Central, prin intermediul poștei electronice, plângerile adresate acestora cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari ( în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900).
Deciziile Biroului Electoral Central prin care sunt admise plângerile și deciziile birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureștiși ale biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate prin care sunt admise plângerile privind campania electorală online reprezintă ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal în sensul Regulamentului privind serviciile digitale.
Deciziile BEC se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari (în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900), sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online.
Deciziile Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curtea de Apel București, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
