Președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală față de Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Revoluției.
Anterior, procurorul general Augustin Lazăr i-a transmis președintelui o solicitare de începere a urmăririi penale.
Ion Iliescu era membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
Petre Roman a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989, iar Gelu Voican Voiculescu a avut calitatea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
"Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008", precizează Parchetul General.
În 18 decembrie 2017, Parchetul General anunța că a fost stabilită componența comandamentului politico-militar care a preluat puterea totală în România, la foarte scurt timp după fuga lui Nicolae Ceaușescu. "Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de drept din țară (București, Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern și international", explica Parchetul.
De asemenea, a fost realizată edificarea parțială referitoare la "declanșarea și executarea diversiunii militare începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989". "Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite", preciza Parchetul ICCJ.
"Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave", mai spunea Parchetul.
Parchetul ICCJ menționa și că "în legătură cu aceeași diversiune au fost obținute date care demonstrează că în anul 1987 forțele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și imitatoare privind desantul de parașutare".
"Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia", spune Parchetul ICCJ.
Totodată, Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) și consecințele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne și populația civilă.
"Această realitate este necesar a fi coroborată cu situația militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989", susținea instituția.
Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgoviște, locația unde s-a aflat cuplul Ceaușescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. "Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum și existența unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceaușescu. Astfel, până la execuția celor doi, survenită la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora", afirma Parchetul General.
"Au fost stabilite, prin probe, evenimentele care au avut drept consecință moartea și rănirea unor persoane în diverse localități aflate pe întregul teritoriu al țării. Au fost clarificate circumstanțele și împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgență a fostului președinte și a soției acestuia, judecarea propriu-zisă, motivațiile reale care au stat la baza acestei acțiuni și, mai apoi, executarea soților Ceaușescu. Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că, după anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluția, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acțiuni sau inacțiuni și consecințele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989", mai nota Parchetul.
Instituția preciza că ancheta a inclus audierea sau reaudierea a numeroși martori, colaborarea cu istorici, scriitori și jurnaliști care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989 și folosirea eficientă a datelor și informațiilor relevante apărute în vasta literatură care a avut ca obiect Revoluția din Decembrie 1989; verificarea și exploatarea arhivelor militare și civile, precum și fișarea, scanarea, analizarea și valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluția Română din Decembrie 1989 (28.730 file); obținerea, studierea și valorificarea de materiale audio-video referitoare la Revoluție (Arhiva TVR, Arhiva Sahia Film, Arhiva Radiodifuziunii Române, filmări private);realizarea unei colaborări permanente și eficiente cu diverse instituții ale statului (Parlamentul României, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Facultățile de drept din București, Iași și Cluj-Napoca, Biblioteca Națională, Arhivele Naționale, etc.).
"În cauză, urmărirea penală va continua cu celeritate și eficiență, urmând a fi administrate toate probele necesare privind edificarea completă asupra împrejurărilor și cauzelor care au dus la moartea unui număr foarte mare de persoane, rănirea altora și distrugerea unor bunuri de patrimoniu. De asemenea, în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor actualului Cod de procedură penală, urmează a fi reaudiate persoanele vătămate", adăuga instituția.
