UE a ajuns la un acord istoric în privința migrației. 5 state au avut reticențe. Cum au votat Austria, Ungaria și Polonia

Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric cu privire la modul în care statele membre vor gestiona o creștere bruscă a numărului de persoane care solicită azil în caz de război, dezastru natural sau urgență climatică, relatează The Guardian și Reuters.

Noile norme vor permite statelor din prima linie să accelereze soluționarea cererilor de azil și să mute rapid persoanele în alte țări din Europa, evitând astfel repetarea situației din 2015, când un milion de refugiați au venit în UE din Siria și din alte țări, iar unele țări au acceptat mult mai mulți solicitanți de azil decât altele, arată news.ro.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Ciolacu anunță "un gentlemen's agreement" cu Coca-Cola. În timpul comunismului aveam Brifcor, norocul dvs că nu mai există

Înțelegerea a fost agreată miercuri dimineața, punând capăt a trei ani de dispute între statele membre, în condițiile în care cei 27 de lideri ai UE urmează să se reunească vineri în orașul spaniol Granada.

ITALIA ȘI GERMANIA AU AJUNS LA UN COMPROMIS

S-a ajuns la acord după ce Germania și Italia și-au depășit conflictul pe care îl aveau, generat de abordările diferite ale guvernelor europene în ceea ce privește migrația.

CITEȘTE ȘI Poliția locală primește dreptul la girofar albastru cu sirenă și îi va putea amenda pe conducătorii de trotinete

"Este un pas comun înainte faptul că solidaritatea între statele membre este obligatorie în caz de criză", a scris pe X Annalena Baerbock, ministrul german de externe.

Italia a declarat, la rândul său, că Germania a "făcut un pas înapoi" în privința unui paragraf controversat care ar fi putut interzice autorităților italiene să folosească măsuri de urgență pentru a face față migranților salvați din mare de ONG-uri. "Acesta este un rezultat important pentru noi", a declarat un diplomat italian.

Compromisul "a luat în considerare sugestiile noastre referitoare la umanitate și ordine", a scris pe X ministrul german Annalena Baerbock. "Ne-am asigurat că standardele umanitare minime, cum ar fi accesul la educație și asistență medicală, nu sunt slăbite în timpul unei crize. Pentru că fără umanitate în criză, nu există ordine", a spus ea.

CITEȘTE ȘI Noi elemente vor fi înscrise obligatoriu pe buletinele românilor, deși Guvernul se opune. Grupa sanguină și factorul Rh, pe listă

Spania, care deține președinția Consiliului UE, a sperat să ajungă la un acord în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de interne care a avut loc joia trecută la Bruxelles, dar Italia a declarat în ultimul moment că nu va susține acordul după ce două clauze au fost redactate pentru a satisface preocupările germane privind drepturile omului.

Italia dorea o clauză care să permită încălcarea standardelor minime în centrele de detenție în cazul unei creșteri a numărului de sosiri în caz de criză, lucru la care Germania s-a opus. De asemenea, Italia a atacat Germania în legătură cu sprijinul acordat ONG-urilor în operațiunile de căutare și salvare în Mediterana.

CINCI STATE AU AVUT RETICENȚE

Polonia și Ungaria - care se opun cu fermitate găzduirii oricăror persoane sosite din Orientul Mijlociu și Africa - au votat împotriva acordului, în timp ce Austria, Republica Cehă și Slovacia, care au propriile reticențe, s-au abținut de la vot, iar decizia a fost adoptată cu vot majoritar.

CITEȘTE ȘI Sondaj INSCOP pentru News.ro - Un independent surpriză, favorit să câștige Președinția României. Liderul AUR este în cărți

Noua reglementare trebuie să fie acum aprobată de Parlamentul European.

Principalul obiectiv al acordului a fost acela de a împărți povara migrației la nivelul întregii Uniuni Europene, statele din prima linie "putând solicita măsuri de solidaritate și de sprijin din partea UE și a statelor sale membre", a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol interimar al afacerilor interne.

De asemenea, va exista un proces de înregistrare accelerată pentru solicitanții de azil în situații de criză, statele membre având la dispoziție doar patru săptămâni pentru a face formalitățile inițiale înainte de a cere altor țări să găzduiască persoane. Statul membru care oferă sprijin va prelua apoi responsabilitatea de a examina cererile de azil, proces care poate dura adesea ani de zile.

250.000 DE IMIGRANȚI ILEGALI AU AJUNS ÎN UE ÎN 2023

Săptămâna trecută, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, a anunțat că 250.000 de persoane au ajuns în UE în acest an prin migrație ilegală, dintre care aproape jumătate în Italia.

CITEȘTE ȘI Încă un ajutor de stat pentru minele de huilă din Valea Jiului. Ce se va întâmpla cu angajații Complexului Energetic Hunedoara, sortit falimentului

Liderii UE, inclusiv premierul olandez, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut tot posibilul pentru a se asigura că restul blocului comunitar își manifestă solidaritatea cu Roma.

"Astăzi, am făcut un pas uriaș înainte într-o chestiune critică pentru viitorul UE. Cu acordul de astăzi, suntem acum într-o poziție mai bună pentru a ajunge la un acord cu Parlamentul European cu privire la întregul pact privind azilul și migrația până la sfârșitul acestui semestru", a declarat Grande-Marlaska.

Acordul la care au ajuns miercuri țările europene în privința modului de gestionare a imigrației ilegale în perioadele în care se confruntă cu un aflux excepțional de sosiri este destinat să revizuiască normele privind azilul și migrația în cadrul blocului înainte de alegerile paneuropene de anul viitor.

Reuniunea de miercuri era ultima șansă de a încheia un acord înainte ca liderii naționali să se întâlnească joi și vineri la Granada, în Spania, unde urmează să discute despre migrația ilegală, pe fondul creșterii numărului de sosiri în Marea Mediterană, inclusiv pe insula italiană Lampedusa.

Acordul provizoriu de miercuri lasă multe întrebări deschise, inclusiv când și cum va fi pus în aplicare, notează Reuters.