USR și Forța Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituțională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat și de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină.
Cei care au semnat sesizarea către CCR susțin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituția României”, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) și art. 147 din Constituția României”, se arată în sesizare.
Semnatarii acesteia afirmă că ”modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și art. 114 din Constituția României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-și angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condițiile respectării principiului echilibrului și separării puterilor în stat”.
”Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreționară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României”, se arată în sesizare.
”La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență”, se mai arată în document.
Potrivit semnatarilor sesizării, ”adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.
”În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenței Curții Constituționale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituție”, se mai arată în sesizare.
”Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, și nu Curții Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale”, mai arată semnatarii sesizării.
Aceștia afirmă că ”validitatea actului normativ în discuție nu este conformă cu principiile constituționale”.
”Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-și angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esență, au valoare și impact de reformă, de program de guvernare. Așa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic și constituțional, ca aceste modificări să fie prezentate și adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările și evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate și neconstituționalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
Semnatarii sesizării se referă și la faptul că ”modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 114 din Constituția României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-și angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar”.
În plus, aceștia critică și încălcarea principiului legalității și se referă la faptul că legea ”aduce atingere principiului previzibilității, securității juridice și clarității normelor”.
Purtătorul de cuvânt al USR a prezentat și câteva argumente din sesizarea transmisă CCR.
“O să vă dau doar câteva argumente din multele pe care le-am trimis la CCR, unele de procedură extrinseci și o să mi permit să vă citesc. Nu au fost respectate condițiile pentru angajarea răspunderii Guvernului. Guvernul și-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi. Sunt modificate 22 de acte normative. Nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiția aplicării imediate a legii. Este ala bala portocala în tot proiectul ăsta, unele se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025. CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă și a admis sesizări de neconstituționalitate. A spus clar că atunci când îți angajezi răspunderea ca guvern trebuie să ți-o angajezi pe ceva urgent, pentru ceva care se aplică imediat și nu ai altă variantă. În cazul nostru, cum spuneam, ei au făcut o reformă care se aplică neunitar. Nu era o urgență, trebuia trecută prin Parlament”, a explicat Ionuț Moșteanu.
El a precizat că sunt și multe argumente de neconstituționalitate.
“De asemenea, sunt foarte multe argumente de neconstituționalitate intrinsecă. E încălcat principiul securității juridice ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normelor din această lege. Se încalcă principiul egalității în fața legii prin tratamentul inegal și discriminările făcute. Este o sesizare din 2020 la CCR făcută de PSD pe un pachet de măsuri fiscal bugetare. Atunci, Guvernul Orban și-a angajat răspunderea, un guvern care nu avea majoritate în Parlament și ăla este un caz în care Constituția spune că trebuie să-ți angajezi răspunderea, nu atunci când ai 60% în Parlament, peste 60% au acum PSD, PNL, cu susținerea minorităților. Și nu au niciun argument pentru care să-și angajeze răspunderea pe un proiect atât de complex. Trebuia să vină cu el în Parlament. Și CCR atunci exact asta a spus, da, pesediștilor, aveți dreptate, admitem sesizarea. Este fix aceeași speță și ne așteptăm ca să vedem aceeași judecată din partea Curții Constituționale”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al USR.
El a mai anunțat că această lege este blocată prin sesizarea la CCR.
“Astăzi, acum am blocat această lege, noi, USR, cu Forța Dreptei și cu cei doi peneliști și această lege nu va intra în vigoare. Așteptăm termenul CCR, probabil vor da un termen rapid. Am văzut că uneori amână foarte multe luni, alteori dau niște termene foarte rapide. O să vedem și astăzi ce termen vor da. Până vor judeca cei de la CCR acest proiect este blocat, este oprit, nu va crește nicio taxă. Din acest moment legea nu există, nu produce niciun fel de efecte”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Am depus la secretariatul general sesizarea USR, Forța Dreptei și PNL împotriva legii prin care Ciucă și Ciolacu bagă mâna adânc în buzunarul celor care muncesc. Am găsit și doi liberali la PNL: Vîlceanu și Pecingină. Sunt semnături de la USR, Forța Dreptei și PNL”, a afirmat Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR.
El a menționat că “sunt 46 de pagini de articole de neconstituționalitate. Sunt 13 articole din Constituție călcate în picioare de Ciolacu cu acest proiect de lege”.
