Pe 1 ianuarie, Bulgaria, cea mai săracă și, potrivit Transparency International, cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, va prelua președinția Uniunii pentru prima dată de la aderare, în 2007. România va trece la cârma UE un an mai târziu, de asemenea în premieră de la integrarea în blocul comunitar.
Timp de șase luni, țara de la sud de Dunăre va conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliul UE și va reprezenta Consiliul în relațiile cu celelalte instituții de la Bruxelles, în special cu Comisia Europeană și Parlamentul European.
Chiar dacă și-a mai pierdut din strălucirea de altă dată, deținerea președinției UE reprezintă un moment important pentru Bulgaria, stat cu o populație de 7,4 milioane de persoane, scrie publicația britanică The Guardian.
Cu toate acestea, există încă multe semne de întrebare cu privire la capacitatea Bulgariei de a lupta împotriva corupției, fenomen care afectează toate păturile sociale și politice, de la guvernanți până la clasa muncitoare.
La peste 10 ani de la aderare, Bulgaria a fost desemnată cea mai coruptă țară din UE de către Transparency International și continuă să fie monitorizată de la Bruxelles prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Mecanismul trebuia aplicat inițial doar pe o perioadă de câțiva ani de la primirea statutului de membru UE, însă, la fel ca în cazul României, Comisia consideră că nu au fost făcute progrese suficiente în implementarea reformelor din justiție.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) din Sofia, corupția afectează peste o cincime dintre bulgarii adulți. Aproximativ 1,3 milioane de bulgari au fost implicați în tranzacții sau activități suspecte, precum darea sau luarea de mită, numărul dosarelor soluționate în justiție fiind disproporționat de mic. În 2015, doar 72 de dosare de corupție au fost finalizate, arată institutul bulgar.
“Nimeni nu judecă corupția la nivelul politic, niciun fost oficial guvernamental nu se află în închisoare. Am ajuns la un nivel de corupție guvernamentală ce poate fi descris drept stat capturat”, spune Ognian Shentov, președintele CSD.
Activiștii anticorupție dau vina pe stat pentru monopolul deținut în Bulgaria de subsidiara locală a companiei ruse Lukoil, care asigură 100% din importurile de petrol din țară. Potrivit acestora, poziția companiei a fost întărită succesiv, de mai multe guverne, prin legi care descurajează competiția.
Un alt semnal de alarmă privește întârzierea investigației legată de colapsul Băncii Comerciale Corporative (Corpbank) din 2014, după ce clienții băncii și-au retras depozitele în număr foarte mare. Corpbank era a patra cea mai mare bancă bulgară în funcție de active, iar prăbușirea acesteia a declanșat cea mai mare criză financiară în Bulgaria după anii 90.
Cu toate acestea, Bulgaria nu este considerată o țară-problemă la Bruxelles, spre deosebire de Polonia, care riscă sancțiuni din cauza încălcării statului de drept, sau Ungaria, care refuză să accepte cotele de refugiați stabilite de Comisia Europeană.
Cea mai mare controversă privind președinția UE a Bulgariei pare să fie axată mai degrabă pe miniștrii care fac parte din coaliția xenofobă Patrioții Uniți, inclusiv Valeri Simeonov, vicepremierul Bulgariei.
În octombrie, Simeonov a fost găsit vinovat de discriminare față de minoritatea romă, după ce a declarat că romii sunt “aroganți și sălbatici” și a comparat femeile rome cu câinii maidanezi. Deși a fost condamnat pentru discriminare, Simeonov nu a fost demis din funcția de vicepremier.
