Guvernul pregătește modificarea legislației în vigoare astfel încât să majoreze sprijinul acordat de stat pentru salarizarea angajaților cultelor religioase, cea mai importantă și mai ″scumpă″ schimbare fiind aceea că suma lunară individuală alocată de la buget pe persoană drept contribuție publică pentru remunerarea personalului neclerical din țară al cultelor va crește de la 2.300 lei în prezent la nivelul salariului minim brut, care acum este de 3.300 lei pe lună și ar putea ajunge la 3.700 lei pe lună din vară.
″Cultele religioase, în calitate de angajator al personalului neclerical, au reale dificultăți în asigurarea salarizării acestei categorii de personal la nivelul salariului minim brut pe economie, fapt pentru care au solicitat, încă din anul 2019, revenirea sprijinului financiar (de la stat – n.r.) pentru personalul neclerical la nivelul salariului minim brut pe economie″, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență.
Executivul estimează că modificarea va majora cheltuielile bugetare cu aproape 22 milioane lei pe lună, respectiv cu peste 263 milioane lei pe an.
Deocamdată, acest sprijin este acordat de la bugetele locale județene și constă în 21.172 de contribuții pentru tot atâția angajați neclericali din unitățile de cult din țară. Într-o primă etapă, imediat după adoptarea draftului de OUG, numărul de contribuții va crește cu 280, la 21.452. Dintre cele 280 de contribuții în plus, 50 vor proveni din suplimentarea cu 50 a numărului de posturi neclericale de la biserici ortodoxe din Harghita și Covasna.
Consiliile județene și Municipiul București au deja probleme cu asigurarea fondurilor necesare, astfel că au primit la finalul lunii noiembrie 2023 peste 44 milioane lei de la centru cu această destinație, din Fondul de rezervă al Guvernului. De la 1 ianuarie 2025, însă, bugetele locale vor fi degrevate de această sarcină, iar contribuțiile vor fi plătite integral de la bugetul central de stat. Autoritățile locale vor putea suplimenta pe cheltuiala lor proprie, dacă doresc, numărul de posturi neclericale finanțate prin aceste contribuții, față de cel menționat mai sus, de 21.452.
În acest scop, Guvernul vrea să sporească puterea Secretariatului de Stat pentru Culte, instituția din subordinea Executivului care gestionează banii alocați de stat pentru finanțarea cultelor religioase și a personalului acestora. Astfel, aceasta urmează să aibă buget propriu, separat de cel al Secretariatului General al Guvernului (SGG), iar secretarul de stat pentru Culte va fi ″avansat″ la statutul de ordonator principal de credite.
În plus, numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Secretariatului de Stat pentru Culte (fără secretarul de stat și cabinetul acestuia) va fi majorat de la 34 la 66.
″(...) în ultimii ani a avut loc o creștere semnificativă a volumului de muncă din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, necesitând un grad sporit de expertiză pe mai multe domenii, precum și necesitatea întăririi controlului modului de utilizare a sprijinului financiar alocat unităților de cult″, se menționează în preambulul proiectului de OUG.
În prezent, secretarul de stat pentru Culte are calitatea de ordonator terțiar de credite, iar bugetul instituției este parte integrantă a celui al SGG.
Legea finanțelor publice prevede că ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora. În plus, ordonatorii principali de credite decid repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor inclusiv pentru bugetele ordonatorilor secundari și terțiari.
Cei terțiari angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, neavând în subordine alte instituții publice cu personalitate juridică.
Nota de fundamentare a proiectului de OUG mai stipulează o creștere anuală de cheltuieli bugetare de peste 18 milioane lei din majorarea sumei alocate pentru salarizarea personalului clerical al așezămintelor religioase românești din afara granițelor, inclusiv din Republica Moldova, una de 5,58 milioane lei rezultată din majorarea alocărilor salariale pentru personalul Secretariatului de Stat pentru Culte și una de 3,6 milioane lei la salarizarea personalului neclerical angajat în unitățile și instituțiile de învățământ teologic, respectiv în unitățile de formare a personalului clerical.
Potrivit sursei citate, va interveni și o economie de cheltuieli de 2,55 milioane lei pe an, rezultată din ″corelarea sprijinului financiar cu structura posturilor ocupate de către personalul clerical din țară și implementarea unitară a cadrului legislativ referitor la modificările structurii posturilor″.
Însă per total, în urma implementării proiectului de act normativ, cheltuielile bugetare ale României ar urma să crească cu aproape 291 milioane lei pe an.
Legea bugetului de stat pe 2024 al României prevede o contribuție de peste 1,2 miliarde lei la salarizarea personalului de cult, alocări de peste 458 milioane lei pentru susținerea cultelor, de aproape 33 milioane lei pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor, precum și o contribuție de 9,18 milioane lei la salarizarea personalului neclerical al cultelor.
În vara anului trecut, premierul Marcel Ciolacu a numit un nou secretar de stat pentru Culte, în persoana lui Ciprian Olinici (40 de ani), director al Trinitas TV la acel moment, absolvent de teologie ortodoxă și de psihologie, doctor în teologie și lector asociat la Universitatea din București. Numirea a fost făcută la aproape un an de la vacantarea postului, în urma demisiei din august 2022 a lui Victor Opaschi, care petrecuse peste 30 de ani la conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
Potrivit legislației în vigoare, Secretariatul de Stat pentru Culte gestionează resursele financiare publice alocate pentru completarea fondurilor necesare salarizării personalului clerical și neclerical și acordă sprijin financiar, în condițiile legii, pentru: a) construirea, în condițiile aprobării documentațiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum și repararea lăcașurilor de cult care aparțin cultelor recunoscute de lege; b) restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult care sunt monumente istorice și care aparțin cultelor recunoscute de lege; c) restaurarea și conservarea bunurilor din patrimoniul cultural național mobil ale cultelor recunoscute de lege; d) completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri; e) amenajarea și întreținerea muzeelor deținute ori pe care le administrează unitățile de cult; f) achiziționarea de imobile necesare desfășurării activităților unităților de cult și de asistență socială și medicală susținute de acestea; g) sprijinirea activităților de asistență socială și medicală organizate de cultele recunoscute de lege în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni și alte forme de asistență; h) susținerea unor acțiuni cu caracter intern și internațional realizate de cultele recunoscute de lege; i) construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de așezăminte de asistență socială și medicală ale unităților de cult; j) construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult; k) construirea și repararea sediilor unităților de învățământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute de lege.
De asemenea, instituția controlează modul de utilizare a fondurilor primite de către culte de la bugetul de stat, potrivit destinației stabilite și cu respectarea prevederilor legale.
