Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege inițiat de liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea automată, de drept, a hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, precum și a tuturor protocoalelor de cooperare încheiate de SRI cu Parchetul General, DNA și alte instituții din sistemul de justiție, în scopul de a permite revizuirea sentințelor penale bazate pe acestea. Decizia majorității a fost luată în pofida avertismentului Guvernului Dăncilă, care a arătat că proiectul de lege riscă să încalce Constituția.
Potrivit actului normativ, toate aceste documente vor înceta să producă efecte de orice natură odată cu intrarea în vigoare a legii inițiate de Dragnea și Tăriceanu, alături de deputatul PSD Mircea Drăghici. De asemenea, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI va centraliza aceste documente și le va pune la dispoziția persoanelor interesate, care vor putea, la cerere, să le studieze nemijlocit și să solicite copii de pe acestea.
Senatorii au modificat în comisii de la 6 luni la 3 ani termenul în care persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasficate au posibilitateasă se adreseze instanțelor, cu acțiuni de revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
În proiect se menționează că declasificarea automată, de drept, fără a mai fi necesară nicio altă procedură, a Hotărârii CSAT din 2005 și a tuturor documentelor clasificate emise în baza acesteia, ar urma să se facă prin derogare de la Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate, care prevede că informațiile clasificate ca secrete de stat pot fi declasificate doar prin hotărâre de Guvern, la solicitarea motivată a emitentului.
"Protocoalele (secrete de cooperare între SRI și Parchete, Curți de Apel, CSM etc – n.r.) au dus la grave abuzuri și la încălcarea unor drepturi constituționale ale persoanelor aflate în urmărire penală sau inculpate în procese penale. Nu puțini cetățeni au fost condamnați penal în baza unor probe culese și administrate potrivit acestor protocoale secrete. Neavând acces la materialul probator adunat de procuror prin înregistrări secrete efectuate ilegal de organele de cercetare penală speciale (aparținând SRI ), persoanele inculpate nu s-au putut apăra în fața judecătorilor și nu au avut parte de un proces echitabil. În acest fel, li s-au încălcat drepturi recunoscute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și consacrate prin jurisprudența CEDO", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
În punctul său de vedere asupra draftului de act normativ, însă, semnat de premierul Viorica Dăncilă, Guvernul arată că proiectul de lege riscă să încalce Constituția. Totuși, Executivul nu se opune explicit adoptării sale (nici nu o susține), ci lasă decizia la latitudinea Legislativului. "Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative", precizează Guvernul.
Astfel, în documentul citat se afirmă că, în conformitate cu legislația în vigoare, o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării trebuie declasificată tot de Consiliu.
"Elaborarea unei inițiative legislative de către puterea legislativă, prin care se impune declasificarea unei hotărâri a acestei instituții, fără o motivare substanțială, fără acordul și consultarea sa și a instituțiilor statului care au atribuții în gestionarea informațiilor clasificate, fără respectarea nici unei alte proceduri prevăzute de lege, poate fi apreciată ca neconstituțională din perspectiva încălcării principiului separației puterilor în stat (...)", se menționează în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Viorica Dăncilă.
Extras din punctul de vedere al Guvernului asupra proiectului de lege
Un avertisment asemănător a emis și Consiliul Legislativ, în avizul său consultativ, de altfel favorabil, asupra proiectului de lege. Astfel, acesta a atras atenția că ar trebui analizat dacă desecretizarea documentelor, fără solicitarea motivată a emitentului, nu ar putea să ducă la dezvăluirea unor informații care să pericliteze siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică, precum și interesele persoanele de drept publice și privat, ceea ce ar încălca HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România.
Consiliul Legislativ mai avertizează că, prin formulări vagi, lipsite de claritate, proiectul atentează la principiul constituțional al previzibilității legii și amintește, totodată, că Curtea Constituțională a statuat, printr-o decizie din 2006, că "declasificarea informațiilor secrete de stat este, prin natura sa, o activitate administrativă, de resortul Guvernului".
Decizia respectivă a vizat respingerea unei excepții de neconstituționalitate ridicate de frații Cămătaru într-unul din dosarele lor penale, excepție care se referea la mai multe dispoziții din Legea nr. 51/1991 privind siguranța naționala a României și Legea nr. 182/2002 privind protectia informațiilor clasificate.
Extras din avizul Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege
"Autorii excepției arată că perioada de interceptare a convorbirilor lor telefonice a fost plasată între anii 2001-2004, intrând sub incidența unor norme procesual penale diferite. În exercitarea dreptului lor la apărare, inculpații au solicitat instanței de judecată în apel să se pronunțe asupra legalității interceptării convorbirilor și să dispună efectuarea unei expertize tehnice. Acest lucru nu a fost însă posibil, deoarece prevederile Legii nr. 51/1991 și ale Legii nr. 182/2002 împiedică instanța de judecată să declasifice autorizația emisă de procuror, aceasta intrând, potrivit art. 17 lit. f) și g) din Legea nr. 182/2002, în categoria informațiilor secret de stat cu nivelul de secretizare strict secret. Autorii excepției mai arată că prin dispozițiile legale contestate se încalcă și principiul separației puterilor în stat atât timp cât puterea executivă poate îngrădi chiar și judecătorului accesul la informații necesare și utile înfăptuirii justiției și poate refuza declasificarea anumitor documente care, în opinia inculpaților, au fost în mod abuziv cartate ca documente clasificate secret de stat", se relatează în motivarea deciziei CCR din 2006.
De remarcat că și Curtea de Apel București, unde se judeca procesul penal al fraților Cămătaru, și Guvernul au susținut că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Nu și CCR, care a decis să o respingă.
"Curtea nu poate reține existența unei discriminări în aplicarea legii rezultând din faptul că în cazul autorilor excepției de neconstituționalitate au fost obținute probe prin interceptarea unor convorbiri telefonice în condițiile Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, în timp ce în alte cazuri interceptarea convorbirilor telefonice în scopul obținerii de probe judiciare are loc pe baza prevederilor Codului de procedură penală. Justificarea diferenței de reglementare a mijloacelor de obținere a probelor rezidă în obiectul special al Legii nr. 51/1991 și nu încalcă în niciun fel prevederile Constituției. Probele administrate - indiferent de procedura legală urmată - vor fi evaluate uniform de instanța de judecată, cu respectarea contradictorialității și a tuturor celorlalte garanții prevăzute de Codul de procedură penală. Faptul că o probă a fost obținută de organul de urmărire penală în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1991 nu îl împiedică pe judecător să constate, când este cazul, că această probă este neconcludentă întrucât nu corespunde realității sau nu face dovada faptului ori a împrejurării în legătură cu care a fost administrată. Nu există o ierarhie a probelor în funcție de procedura legală după care au fost administrate, astfel că judecătorul are obligația să examineze și să aprecieze toate probele cu aceeași măsură și după aceleași criterii", se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale.
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat recent că "la un moment dat” trebuie dată amnistie, fie prin lege în Parlament, fie prin Ordonanță de Guvern, dar să fie dată atunci când se consideră momentul potrivit. Dragnea a susținut că nu vrea amnistia în favoarea lui. "Nu, domnule, nu pentru mine. Să dea o amnistie din care să mă excludă pe mine”, a spus liderul PSD.
"S-a tot vorbit că o vreau pentru mine. Nu, domnule, nu pentru mine. Să dea o amnistie din care să mă excludă pe mine. Dar răspunsurile la niște întrebări dureroase încă nu sunt date. Ce se întâmplă cu condamnările care au fost date pe probe falsificate? Oameni care stau în pușcărie nevinovați, pe baza unor probe administrate ilegale. Ce se întâmplă cu condamnările date pe protocoale secrete ilegale? Întrebările sunt, dar răspunsurile încă nu au venit”, a mai spus Dragnea.
Până în prezent, cu o singură excepție, în toate dosarele penale soluționate în care inculpații sau condamnații au invocat ilegalitatea protocoalelor secrete de cooperare SRI-Parchet drept argument în favoarea lor, instanțele de judecată au respins susținerile acestora.
Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere Camerei Deputaților.
