Proiectul inițiativei legislative cetățenești privind autonomia Ținutului Secuiesc prevede că autoritățile de autoadministrare ale regiunii ar urma să beneficieze din partea bugetului central de stat al României de o "echilibrare financiară" care să înlăture "efectele negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale", fără ca această finanțare de la centru să afecteze libertatea decizională a autorităților Ținutului Secuiesc în domeniul lor de competență, acestea urmând să aibă putere aproape totală de decizie asupra banilor care ar urma să li se distribuie de la București.
"În scopul garantării funcționării autorităților de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale și corectarea dezavantajelor financiare provocate", se arată în proiect, publicat joi în Monitorul Oficial.
În documentul citat se subliniază că finanțarea de la bugetul de stat nu poate "diminua libertatea decizională a autorităților locale de a dispune în domeniul lor de competență", acestea urmând să aibă "putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat". Singura limitare menționată este că banii de la centru nu vor putea fi folosiți "pentru finanțarea proiectelor speciale".
Proiectul mai prevede, fără alte precizări, că "90% din volumul impozitelor pe venit stabilit de lege devine parte componentă a bugetului local", ca și "80% din volumul taxelor și impozitelor stabilite de lege". Autoritățile de administrare din Ținutul Secuiesc vor putea impune și "impozite și taxe proprii, impozite suplimentare".
În proiect se mai stipulează că autoritățile de autoadministrare din Ținutul Secuiesc ar urma să dispună de autonomie financiară și că aceasta ar urma să fie exercitată respectându-se "principiul armonizării cu bugetul de stat".
"Sistemul de finanțare al regiunii trebuie să asigure o sumă totală previzibilă de încasări proporționale cu competențele acestora, permițându-i să desfășoare o politică proprie. (...) Principiul solidarității implică implementarea în cadrul statului a unui mecanism de repartiție financiară, având în vedere atât resursele potențiale, cât și cheltuielile regiunii, precum și scopul apropierii nivelului de viață al cetățenilor din diferitele regiuni. Transferurile și subvențiile de la bugetul de stat, în principiu, trebuie să fie efectuate ținându-se seama de principiul de neafectare. (...) Obligația, instituită prin lege, de a urma anumie reguli bugetare sau un sistem de contabilitate standardizată nu poate constitui un prejudiciu adus autonomiei financiare a regiunii", mai prevede proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc.
Inițiatorii proiectului mai doresc ca regiunea, în limitele legii, să aibă acces la piața de capital pentru a-și finanța cheltuielile de investiții prin împrumuturi, "cu condiția ca aceasta să poată demonstra capacitatea de a garanta serviciul datoriei pe durata întregii perioade de restituire, în baza propriilor încasări".
Inițiativa cetățenească mai propune ca resursele și bogățiile naturale ale regiunii, respectiv resursele subsolului, apele cu potențial energetic valorificabile, apele termale și minerale, dar și căile de comunicații terestre și fluviale să treacă în domeniul public al Ținutului Secuiesc.
Proiectul prevede că regiunea va fi condusă de un președinte, care o va reprezenta în relația cu statul, iar autoritățile regionale vor prelua atribuțiile actualelor autorități locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiție de a respecta Constituția.
Potrivit expunerii de motive, Ținutul Secuiesc este o "regiune istorică cu un trecut aparte", care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Inițiatorii susțin că propunerea lor se bazează pe principiul subsidiarității, ca una dintre "valorile de bază ale tuturor țărilor Europei", care spune ca toate comunitățile locale să aibă un cuvânt de spus în privința treburilor care prezintă interes pentru ele.
Inițiatorii critică întârzierile în procesul de regionalizare a țării și, de aceea, consideră "utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluție și pentru România". Ei invocă și referendumul "neoficial" în care 99,8% din participanți, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu "prerogative sporite".
Comitetul de inițiativă comentează, în expunerea de motive, și problema integrității și suveranității României, principiu constituțional care a blocat astfel de proiecte până în acest moment, afirmând că recunoașterea unei autonomii ar contribui la coeziunea teritorială a României și proiectul nu lezează astfel integritatea și suveranitatea.
Potrivit inițiativei, "ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă".
Ținutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor specifice (inclusiv adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede că "autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român", pentru că deciziile vor fi luate în Ținutul Secuiesc prin delegarea de competențe.
Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș.
Regiunea autonomă va fi împărțită în 8 "scaune", reprezentând teritorii tradiționale secuiești, fiecare cu o reședință. În Ținutul Secuiesc va fi instituită și limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învățământ, în cultură, în justiție și în administrație.
În privința administrației regionale, Ținutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare și un președinte, precum și alte autorități locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.
Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ținutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleși prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituția va fi însărcinată cu organizarea instituțiilor și va reprezenta regiunea, cu unele competențe apropiate Consiliilor Județene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnați, care vor aplica deciziile Consiliului și va exercita funcții de control și administrare, precum și bugetare. Articolul 33 al inițiativei prevede că această Comisie va putea "dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio". Tot Comisia va fi cea care va numi funcționari publici în diverse funcții, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu.
Președintele Ținutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg și este ales de către cetățeni prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru președinți. Președintele va putea fi eliberat din funcție prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului.
Președintele va rosti următorul jurământ la investirea în funcție: "Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respecta legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României". Legea prevede și că președinții vor avea imunitate pe durata mandatului, egală cu cea a demnitarilor.
Potrivit propunerii legislative, președintele va propune Guvernului data desfășurării alegerilor din teritoriul regiunii, promulgă deciziile luate de Consiliu, solicită CCR control prealabil pe decizii și poate solicita referendumuri.
La nivelul scaunelor, vor fi înființate instituții noi de administrare, precum Consiliile și Comisiile, care vor prelua la nivel local competențele autorităților actuale în toate domeniile. Autoritățile locale vor avea un "statut special", urmând ca Legea administrației locale să fie modificată pentru ca noile organisme să poată prelua atribuții.
"Autoritățile locale dispun de prerogative discreționare în exercitarea competențelor transferate", se arată în proiect, fiind vorba aici despre educație, ordine publică, asistență socială, sănătate, mediu, comerț, vânătoare, silvicultură, agricultură, obiceiuri, tradiții, cultură, utilități publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.
Proiectul are un capitol special dedicat "legăturii dintre stat și regiune", care prevede că Guvernul României numește un singur prefect în regiune, care "veghează asupra respectării legalității" și care are competențe de mediere în cazul unor divergențe între Regiune și Guvern.
Inițiatorii vor ca regiunea să aibă posibilitatea de a solicita rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului și Guvernului care vizează Ținutul Secuiesc. Proiectul prevede că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.
Președintele Ținutului Secuiesc și președinții scaunelor pot contesta prevederile legale în instanțe judecătorești, în cazul "lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradițional în regiune".
Inițiativa legislativă cetățenească, susținută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă și către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puțin 100.000 de semnături.
După ce vor fi îndeplinite formalitățile, iar inițiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curții Constituționale pentru un aviz. Inițiativa legislativă cetățenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ținutului Secuiesc. O lege inițiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament. UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.
