Președintele Senatului și lider al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă, după ce Comisia Europeană a prezentat un raport critic la adresa României în contextul evaluării MCV, că va propune ca România să transmită la Bruxelles că nu mai vrea să coopereze în cadrul acestui mecanism de evaluare. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție a fost însă introdus în 2007 ca una dintre principalele condiții pentru intrarea României în Uniunea Europeană.
Apreciind recomandările din raportul MCV transmise de Comisia Europeană României drept ”total neavenite”, al doilea om în stat a anunțat că va propune, într-o discuție cu premierul Sorin Grindeanu și liderul PSD, Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, ca România să transmită Comisiei Europene că nu mai vrea să coopereze în cadrul MCV, care este unul ''discriminatoriu''.
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție a fost însă introdus în 2007 ca una dintre principalele condiții pentru intrarea României în Uniunea Europeană. La acel moment, Tăriceanu era chiar prim-ministru.
Astfel, la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în UE, Comisia Europeană a instituit un mecanism prin care să poată evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției. Aceasta deoarece, la momentul aderării, România nu îndeplinea în totalitate acest criteriu, iar MCV a fost compromisul pentru a permite aderarea la UE a României și Bulgariei fără întârziere.
''Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poată ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme'', este explicat chiar pe site-ul Comisiei Europene.
Criteriile de referință pentru România se referă la eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite instituții-cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției.
Pe lângă sprijinul acordat de Comisie prin intermediul procesului de monitorizare MCV, cele două țări au la dispoziție posibilități de finanțare prin fondurile structurale și de investiții europene și expertiză, cum ar fi cea furnizată prin Serviciul de sprijin pentru reforme structurale.
În urmă cu exact un an, când postul de prim-ministru era ocupat de Dacian Cioloș, Guvernul a transmis că vrea ca monitorizarea aplicată României în ultimii ani de către Comisia Europeană prin Mecanismul de Control și Verificare să înceteze, iar autoritățile române să fie creditate că pot combate corupția fără această supraveghere, deși raportul oficialilor europeni, prezentat atunci, releva în continuare că politicienii atacă justiția și își apără colegii corupți.
Combaterea corupției este principalul indicator pentru care României i-a fost refuzată până în prezent aderarea la spațiul Schengen.
