Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat, miercuri, aviz negativ asupra proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absența ministrului Justiției, Florin Iordache, a dat, miercuri, aviz negativ proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale, scrie News.ro.
Ședința plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieșirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanță a fost luată cu majoritate de voturi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Înainte de vot, Lazăr a spus că adoptarea celor două acte normative ar duce la reconsiderarea aprecierilor pozitive din raportul MCV.
„Raportul MCV pune în evidență faptul că autoritățile statului român au obținut rezultate bune și foarte bune. Sunt progrese remarcabile care au fost obținute de instituțiile românești în lupta contra corupției și criminalității în general. Remarc unele proiecte cum ar fi acele proiecte de acte normative și care dacă ar fi adoptate, ar conduce la o reconsiderare a aprecierilor pozitive care s-au făcut până acum”, a arătat Augustin Lazăr, înainte de începerea ședinței plenului CSM.
Întrebat ce părere are despre proiectul de ordonanță care ar înjumatăți pedepsele violatorilor de peste 60 de ani, Lazăr a spus că "nu ar trebui să ne gândim la aceste aspecte când societatea românească se confruntă cu un val de criminalitate, când ne așteptăm la alt val de criminalitate, cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontalieră, criminalitate violentă, noi acum să ne gandim la acte de clemență... Observați ce se întâmplă într-o lume dinamică, în care oamenii circulă peste tot, când sunt diverse semne de nervozitate nu numai la noi, în Europa și în lumea întreagă”.
Ședința plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care au fost avizate negativ proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale a avut loc miercuri, fără ministrul Justiției, Florin Iordache.
Ministrul Justiției este membru de drept al CSM, dar nu este obligat să vină la ședințele plenului Consiliului.
La ședință au participat, pe lângă membrii CSM, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, și procurorul general, Augustin Lazăr.
"Instanțele și parchetele ne-au comunicat punctul lor de vedere cu privire la cererea Ministerului Justiției în vederea acordării unui aviz pe cele două proiecte de ordonanțe", a spus Mariana Ghena, președintele CSM, înainte de începerea ședinței plenului.
Proiectele de OUG privind grațierea și modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiției pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.
Consiliul le-a comunicat pentru analiză și consultare tuturor instanțelor și parchetelor din România, precum și asociațiilor profesionale ale magistraților.
Președintele Klaus Iohannis a declanșat, marți, procedura pentru organizarea referendumului privind justiția și a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.
Președintele contestă cele două ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penale.
În 20 ianuarie, Klaus Iohannis a susținut că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanțele de urgență privind grațierea și modificarea Codului Penal.
Șeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, asociațiile magistraților și organizații ale societății civile s-au pronunțat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupție, abuz în serviciu și integritate, ”în regim de urgență, fără analize obiective și în condiții de totală netransparență”.
Oficiali din sistemul judiciar și asociații profesionale ale magistraților au spus că Ministerul Justiției a vrut să promoveze acte de clemență cum ar fi grațierea și să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent și fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În replică, Ministerul Justiției a arătat că proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penal și de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern și a respins afirmațiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparență, arătând că actele normative au fost trimise instituțiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, în 18 ianuarie au fost puse în dezbatere publică și se așteaptă exprimarea unor poziții constructive și echilibrate în cazul acestora.
Reprezentanții Asociației Magistraților din România au anunțat că vor prezenta CSM o serie de observații argumentate privitoare la proiectul de OUG privind grațierea unor pedepse, spunând că așa cum a fost ”conceput, structurat și motivat”, acesta ”nu probează că suntem în prezența unei inițiative acceptabile, în acord cu necesitățile sociale și cu normele de drept”.
Proiectul de ordonanță de urgență promovat de Ministerul Justiției prevede grațierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum și jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreținere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani și a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviștilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei și nici celor care comit infracțiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice.
În ceea ce privește conflictul de interese, printre cei menționați că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcționarul public nu se vor mai regăsi și cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunțurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de șase luni de la data comiterii faptei reclamate.
