Procurorii anticorupție cer aprobarea urmăririi penale a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, pentru fapte comise în calitate de premier, cu suspiciunea de luare de mită pentru contracte Microsoft. Solicitarea trebuie însă avizată de parlamentari, astfel fiind șanse reduse pentru un răspuns favorabil procurorilor.
Solicitarea de avizare a fost înaintată Parchetului General de către Direcția Națională Anticorupție, iar Parchetul trebuie să o trimită Parlamentului, prin ministrul Justiției.
Suspiciunea este că Tăriceanu ar fi primit mită în interiorul mandatului de prim-ministru, în perioada 2004-2008.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform G4Media, Tăriceanu ar fi acuzat că a primit mită două milioane de euro pe vremea când era prim-ministru,respectiv 10% dintr-un contract de 20 de milioane pentru licențe software Microsoft. Tăriceanu ar fi primit mita pentru a efectua plățile aferente contractului din 2004 privind dotarea calculatoarelor din școli cu licențe Microsoft.
De partea cealaltă, Tăriceanu spune că la Senat nu a ajuns încă o cerere a DNA pentru avizarea urmăririi sale penale și că ”sunt unii «la butoane» care se gândesc că își pot păstra funcțiile sau oameni politici care mai cred că așa se câștigă alegeri și se pun guverne”.
”În al doilea rând, presupunând că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere”, continuă Tăriceanu.
”În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens”, mai afirmă președintele Senatului.
La începutul anului, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat că analizează posibilitatea de a face recurs în interesul legii privind prescripția răspunderii penale în dosarul Microsoft, în care șapte foști miniștri au scăpat de răspunderea penală după ce faptele s-au prescris.
Recursul în interesul legii este calea procedurală prin intermediul căreia procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului Justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție și se publică în Monitorul Oficial al României. "Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor judecate este obligatorie pentru instanțe".
DNA a anunțat atunci că în dosarul Microsoft a fost dispusă clasarea clauzei față de șapte foști miniștri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Țicău, Mihai Tănăsescu și Șerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte șase cazuri a intervenit prescripția.
